În Uniunea Europeană dispar în ritm alert fermele tradiționale. Pentru a asigura un viitor și micilor producători, Comisia Europeană trebuie să schimbe regulile funciare. Noțiunea de mici agricultori se pierde însă în România, o țară unde dimensiunea medie a unei proprietăți este de numai trei hectare, în timp ce media UE este de 16 ha, iar productivitatea muncii este un concept care nu-și găsește locul.
Politicile europene care acoperă zona funciară lipsesc sau sunt incoerente. Acest lucru are ca efect pierderea biodiversității, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură și îngreunează accesul populației la alimente sănătoase. În fața acestei situații, europarlamentarii și Comitetul Economic și Social European au solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare un cadru de guvernare a terenurilor, în condițiile în care dreptul și responsabilitatea de a proteja pământul sunt deja înscrise în diverse documente internaționale, precum Declarația ONU privind drepturile țăranilor și ale altor persoane care lucrează în zonele rurale.
Ce spun statisticile
Datele Comisiei AGRI a Parlamentului European arată că până în 2040, blocul comunitar ar putea pierde circa 6,4 milioane de ferme, numărul lor scăzând astfel la 3,9 milioane. Pe de altă parte, populația agricolă a Europei îmbătrânește și mai mult de jumătate dintre fermieri vor ajunge la vârsta de pensionare în următorii 10 ani. În prezent, doar 11% dintre fermieri au sub 40 de ani, iar generațiile tinere se confruntă cu multe dificultăți în a deveni fermieri, arată datele publicate recent de euobserver.com. În același timp, valoarea financiară a terenurilor atrage un număr tot mai mare de investitori non-agricoli, mai interesați de creșterea profiturilor decât să facă agricultură. Prin urmare, este esențială facilitarea accesului la pământ prin politici echitabile de proprietate asupra terenurilor. În prezent, terenurile agricole reprezintă 38% din teritoriul UE.
Productivitatea muncii lasă de dorit
Cu peste 3,2 milioane de exploataţii agricole, România deţine circa 35% din numărul lor total la nivelul UE. Pe de altă parte, la noi o exploataţie agricolă deţine în medie circa 3,6 hectare, cu mult sub dimensiunea medie europeană care este de 16,6 hectare. În fața acestor cifre, noțiunea de mic fermier își schimbă sensul la noi. Fărâmițarea terenurilor este un fenomen care împiedică agricultura românească să fie profitabilă. „În România avem 64 de milioane de milioane de sole agricole, la fel ca la 1907. Și vorbim despre digitalizare și drone în agricultură. Noi trebuie să vorbim în primul rând despre profitabilitatea micului fermier, mai ales că îi dau și subvenții. Dacă analizăm cifrele, ne dăm seama că nu poate fi vorba despre nicio productivitate a muncii. Avem 248.000 de mici fermieri care au depășit vârsta de 70 de ani. Avem 18 fermieri care au depășit 100 de ani, dar continuă să depună cereri pentru acordarea de subvenții la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură”, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). În lipsa performanțelor, România, o țară cu aproape 14 milioane de hectare de teren agricol și circa 10 milioane arabil, înregistrează un deficit în comerțul agroalimentar de 5 miliarde de euro. De exemplu, Ungaria, țară care deține doar 3,5 milioane de hectare de teren agricol reușește să fie al doilea cel mai mare exportator de produse agroalimentare în țara noastră. Pe de altă parte, trebuie regândit și felul în care se acordă subvențiile agricole, iar un exemplu ar putea fi Bulgaria. Această țară are 4 milioane de hectare pe care face agricultură, dar plătește subvenții doar pentru 3 milioane pentru că pe un milion nu se practică o agricultură care să aducă și un profit. Toate aceste statistici arată că România are nevoie de o comasare a terenurilor agricole, de ferme mari, bine capitalizate și dotate tehnic pentru a putea obține profit.
Prețul terenurilor scade în 2023
De la începutul anului, numărul tranzacțiilor cu terenuri agricole extravilane s-a păstrat la un nivel ridicat, el ajungând în luna martie la aproape 15.000 la nivel național. Cele mai multe contracte au fost încheiate în județele Dolj (851), Buzău (749) și Arad (716). În ceea ce privește prețurile, acestea au înregistrat o stagnare pe fondul crizei economice care deja se face simțită, spun specialiștii, iar estimările lor indică chiar un trend scăzător al prețurilor pentru acest an. Cele mai mari prețuri continuă să se înregistreze în zona de sud a țării, precum și în Banat, în Câmpia de Vest, regiuni în care se află cele mai fertile terenuri din țară. Ele ajung până la 12.000 de euro/hectar, în timp ce în celelalte zone prețurile maxime de vânzare sunt în jurul sumei de 7.000 de euro. Cele mai scumpe sunt cele fertile, care au acces la drumuri și sisteme de irigaţie instalate. Comparativ cu terenurile din Vestul Europei, prețurile continuă să fie sensibil mai mici și de aici și atracția speculanților pentru ele, în special a celor străini. “Momentan au scăzut vânzările pe fond funciar. Se simte deja în piața o lipsă de bani, iar asta a influențat volumul tranzacțiilor, dar și prețul. Pe de altă parte, să nu uităm că avem mai mult de 20% din suprafața agricolă a țării fără titlu de proprietate, iar acest lucru afectează tranzacțiile cu terenuri”, au declarat pentru Income Magazine surse din piața agricolă.
Prețul mediu pe hectar pentru terenul arabil a crescut în ultimii an. De la circa 4.500 de euro în 2018, la aproape 7.000 de euro în 2020, iar acum cele mai bune au ajuns la circa 12.000.
“Ferma mică nu are forța de a intra la negocieri nici cu retailerii și nici cu angrosiștii care comercializează producțiile agricole. România are 65% din populație localizată în mediul rural, dar cea mai mare parte a ei nu produce nimic pentru societate, nimic care să aducă plus valoare și care să poată fi impozitat pentru a aduce bani la bugetul de stat. Asta este și o explicație la întrebarea de ce am ajuns să avem un deficit de 5 miliarde de euro la balanța comercială cu produse agroalimentare. În timp ce noi avem 830.000 de fermieri, Polonia, o țară mai mare ca a noastră, are doar 90.000 de fermieri pentru că are exploatații mai mari. Noi trebui să ne hotărâm ce vrem să facem cu acest teren agricol, iar din acestă perspectivă agricultura trebuie să devină un subiect în CSAT”, spune Nicu Vasile, președintele patronatului producătorilor agricoli
2022, record pentru tranzacțiile mari
În ceea ce privește marile tranzacții cu terenuri agricole, acestea au marcat anul trecut un salt comparativ cu anii precedenți. Ministerul Agriculturii a avizat anul acesta 19 tranzacții cu terenuri arabile mai mari de 30 de hectare, față de 9 în 2021 și 12 în 2020. În 2022 s-au tranzacționat peste 800 de hectare de teren în valoare de peste 7 milioane de euro, o valoare de peste patru ori mai mare comparativ cu anul 2021. De la începutul acestui an, au fost înregistrate 15 tranzacții cu terenuri mai mari de 30 de hectare, în total fiind vorba de peste 500 de hectare, dar Ministerul Agriculturii nu precizează și câte din aceste cereri de tranzacționare înregistrate s-au materializat. România a decis să blocheze accesul fondurilor de investiții internaționale speculative, dar și a samsarilor, la aceste terenuri prin înăsprirea legislației. O intenție lăudabilă, dar a cărei aplicabilitate a întârziat mai bine de doi ani pentru că modificările aduse au fost inoperabile.
Specula cu terenuri, supraimpozitată
Legea nr. 17 din 2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan a fost modificată în octombrie 2020, deși opoziția parlamentară a reclamat la vremea respectivă că statul distruge agricultura românească, blocând o mare parte din tranzacțiile cu terenuri. Cea mai importantă prevedere se referea la supraimpozitarea unei categorii de vânzări de terenuri, aceasta devenind o sarcină fiscală suplimentară față de dispozițiile Codului fiscal. În cazul în care înstrăinarea terenului agricol are loc înainte de împlinirea a opt ani de la dobândirea lui, proprietarul trebui să achite un impozit în cotă de 80% aplicat asupra diferenței dintre valoarea terenurilor la momentul înstrăinării și cea de la momentul dobândirii lor. Ulterior, în vara anului trecut legea a mai fost amendată odată printr-o ordonanță de urgență pentru a aduce mai multe clarificări schimbărilor operate în 2020, dar cadrul legislativ a rămas tot șchiop
Au modificat legea și au uitat de norme
Odată cu modificarea legii, rămânea în aşteptare apariția normelor metodologice pentru a aduce mai multe clarificări, în special, cu privire la calculul şi modalitatea practică de plată a impozitului suplimentar de 80% și pentru a ne asigura că acest impozit nu putea fi considerat ca o dublă impozitare, spuneau cei de la ANAF. Așteptarea a fost însă foarte lungă pentru că blocajul la nivelul tranzacțiilor cu terenurile agricole din extravilan dobândite cu mai puțin de 8 ani în urmă a persistat până la începutul lunii februarie a acestui an, când a intrat în vigoare un nou act normativ care acoperă o serie lipsuri legislative ce făcea imposibilă înregistrarea contractelor de către notari. Pentru implementare noilor prevederi, la mijlocul lunii februarie a fost emis un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) care a aprobat modelul și conținutul declarației ce trebuie completată în acest sens, respectiv modelul și conținutul deciziei de impunere în baza căreia va fi plătit impozitul de 80%.
