Eșecul ofertei publice inițiale a Agricover Holding de săptămâna trecută este o surpriză pentru piața de capital din România. La Bursa de Valori București (BVB) ultimul eșec de acest gen a avut loc cu zece ani în urmă, când Adeplast rata atragerea unui număr suficient de investitori pentru a se lista la cota bursei. Dar în cei zece ani care au trecut de atunci, BVB a atras multe companii și a reușit să se dezvolte semnificativ, succese printre care se remarcă trecerea de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.
Dar, deși este o surpriză pentru evoluția BVB din ultimii zece ani, eșecul IPO Agricover Holding este un eveniment normal. Nu există nicio garanție că o ofertă va avea succes, indiferent dacă este vorba de prea puțini cumpărători sau de un prețul mult prea mic din partea investitorilor, care nu a fost acceptat de vânzători. Agricover Holding a lansat o ofertă publică inițială de maximum 416 milioane lei, cu o tranșă destinată micilor investitori de 10%, iar restul investitorilor instituționali. Datele făcute publice au fost doar cele din tranșa investitorilor de retail, care au depus cereri de cumpărare de 52% din totalul destinat lor în cele două săptămâni de vânzare. Un interes relativ scăzut din partea acestora, dar nu neapărat un semnal pentru un eventual eșec al ofertei.
Holdingul Agricover era evaluat la 1 miliard de lei la valoarea maximă a ofertei de 0,5 lei pe acțiune. O evaluare conservatoare, de 12 ori mai mare decât profitul din 2022 și doar circa 434% din venituri, care s-au ridicat la 2,55 miliarde lei anul trecut. Compania are 520 de angajați, active de 3,6 miliarde lei și datorii de 3 miliarde lei. Oferta publică inițială era formată dintr-o majorare de capital de 140 milioane lei și vânzarea de acțiuni deținute de principalul acționar, Jabbar Kanani, și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de circa 280 milioane lei.
„Cu o situație financiară solidă și fiind pe deplin conștienți de contextul geo-politic, macroeconomic, și al piețelor financiare, ne-am asumat un risc calculat”, a declarat Liviu Dober, CEO Agricover Holding. „Ne vom continua planurile știind că modelul nostru de afaceri inovator va asigura profitabilitatea și ritmul de creștere urmărite”, a completat acesta. Conducerea companiei nu a dat detalii pentru eșecul listării, adică nu a detaliat dacă nu au fost cereri suficiente sau dacă prețul oferit de investitorii instituționali a fost prea mic. Investitorii mari aveau posibilitatea de a oferi ce preț consideră corect, fără limită minimă.
Este posibil să fi existat îngrijorare din partea investitorilor că nu vor putea ieși de repede și în profit din acțiunile Agricover pentru a participa la o eventuală listare a Hidroelectrica în a doua parte a acestui an, deși nu există încă nicio siguranță că listarea producătorului de energie va avea loc. Cert este că Agricover s-a grăbit cu startul ofertei, în condițiile în care ASF a aprobat oferta pe 3 mai, iar vânzarea a început pe 4 mai, și poate nu a avut suficient timp să prezinte compania investitorilor. În orice caz, Agricover rămâne la cota bursei cu emisiunile de obligațiuni listate, în valoare totală de 40 milioane euro.
Listări importante în ultimii zece ani
Totuși, eșecul Agricover aruncă o umbră de îndoială și asupra preconizatei listări a Hidroelectrica. Dacă nu se întrunesc condițiile de piață pentru listare, adică interes din investitorilor și disponibilitate pentru achiziția de acțiuni, listarea Hidroelectrica ar putea fi amânată, mai ales că vorbim de o valoare foarte mare a ofertei, de circa două miliarde de euro. Alături de Hidroelectrica, este așteptată la listare și Salrom, Societatea Română de Sare, ambele fiind parte a planurilor de exit ale Fondului Proprietatea, acțiunar important în cele două companii.
Dacă ne uităm în urmă, vedem că BVB este o piață perfect capabilă să atragă investitori pentru listări ale unor companii mari. Nuclearelectrica (simbol: SNN) s-a listat în 2013, la fel și Romgaz (SNG), iar Electrica (EL) s-a listat în 2014. Toate sunt deținute majoritar de statul român și au fost foarte bine primite la bursă de căter investitori. Nuclearelectrica are o capitalizare în prezent de 14,75 miliarde lei, Romgaz de 15,28 miliarde lei, iar Electrica de 3,02 miliarde lei.
Pe lângă acestea, la BVB au apărut companii importante din sectorul privat. MedLife (M) s-a listat în 2016, iar acum are o capitalizare de 2,32 miliarde lei, Digi Communications (DIGI) a urcat la cota bursei în 2017, iar acum are o capitalizare de 3,59 miliarde lei. Toate cele mari listate sunt printre liderii din sectorul lor de activitate, la fel cum este și Sphera Frachise Group (SFG), compania care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell, listată în 2017 și care are acum o capitalizare de 657,6 milioane lei.
One United Properties (ONE), unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, s-a listat în 2021 și a urcat repede în topul companiilor de la BVB cu o capitalizare, în prezent, de 3,37 miliarde lei. Aquila Part Prod (AQ), a devenit companie publică tot în 2021, iar acum liderul pieței de distribuție de bunuri de larg consum are o capitalizarea de 840 milioane lei. Tot în 2021 s-a listat și Transport Trade Services (TTS), o companie tot de transport, dar în principal de transport pe Dunare și servicii asociate, care acum are o capitalizare de 810 milioane lei.
Mai sunt și alte exemple de listări de succes, cum ar fi Grupul Șerban Holding (GSH) sau Purcari Wineries Public Company (WINE), care ne artă că piața are capacitatea să absoarbă titlurile unor companii mari. Din păcate, nu orice moment este potrivit pentru o ofertă publică inițială, cauzele nefiind întotdeauna legate de performanțele afacerii în sine, ci de contextul general economic și social. În prezent, economia este încă străbătută de incertitudine, ce spectrul unei crize care ne-ar putea lovi în orice moment, deși pare că reușim să o depășim fără vreun efect negativ semnificativ.
