Mocănițele sunt o zonă aparte a transportului de persoane, iar cine merge cu mocănița nu caută standarde de înaltă calitate și STAS-uri care trebuie respectate, ci un tren care să meargă încet, cu 20 de km/h, dar care să poată să urce vârful muntelui și să vadă acolo ce nu poate să vadă nicăieri într-o altă parte din lumea asta, a transmis președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, la o întâlnire cu jurnaliștii.
‘Din acest punct de vedere, al mocăniței, iată un strigăt de ajutor (…) pentru ca la București să se înțeleagă că mocănițele sunt o zonă aparte a transportului de persoane. Nu vorbim de transport de persoane de masă. Acolo cine merge, merge pentru a privi la 20 de km/h un peisaj fie iarna, fie vara, nu e vorba de a avea standarde de înaltă calitate și STAS-uri care trebuie respectate și nu cred că a venit turistul din Elveția să aibă un tren extrem de sigur cu care să circule, ci mai mult un tren care să meargă încet, dar care să poată să urce vârful muntelui și să vadă acolo ce nu poate să vadă nicăieri într-o altă parte din lumea asta. Deci, și problemele legislative sunt lucruri pe care le așteptăm transmise la nivel de București pentru a ne ajuta pe noi, aici, să facem un turism mai bun și de mai mare calitate’, a susținut Zetea, la Baia Mare, cu ocazia unui eveniment de promovare a zonei Maramureșului.
El a susținut că, în ultimii ani, mocănița a fost ‘sub un asediu’, atât din partea Romsilva, care este interesată doar de exploatarea lemnului, dar și a Ministerului Transporturilor, care dorește trecerea acesteia în zona de standardizare, iar proiectele de lege gândite vor ‘omorî efectiv mocănițele din întreaga țară’.
‘În special în Maramureșul voievodal, numărul turiștilor străini este destul de mare. Zona Germania, Austria, Elveția își doresc foarte mult, evident, să ajungă în zona mocăniței, pentru că este cea mai spectaculoasă pentru ei. Mocănița a fost în ultimii ani de zile, din păcate, sub un asediu. Există o situație ciudată a proprietății acolo, împreună cu Romsilva, care nu este neapărat un susținător al turismului, ci al exploatării lemnului, iar operatorul privat de acolo (al mocăniței – n. r.) dorește evident creșterea turismului și păstrarea pădurii în felul în care este ea. Reparațiile care se fac acolo să nu fie standardizate așa cum se dorește la Ministerul Transporturilor, de exemplu. Sunt chiar în acest moment la Ministerul Transporturilor proiecte de lege prin care se încearcă trecerea tuturor mocănițelor în zona de standardizare, inclusiv cum ar fi transportul CFR. Evident că n-o să poți să iei locomotive și vagoane de acum 100 de ani să le duci la standardizare pentru că nu mai funcționează, nu există piese pe care poți să le înlocuiești acolo și proiectul acesta de lege care este la Ministerul Transporturilor – și eu am a atras atenția Ministerului Transporturilor – este un proiect care va omorî efectiv mocănițele din întreaga țară’, a atras atenția președintele CJ Maramureș.
Potrivit lui Zetea, mocănița atrage peste 30.000 de turiști anual, în mare parte fiind străini, care ‘vin cu bani’ și generează încasări mai mari pentru unitățile de cazare din zonă.
‘Sunt probleme, pentru că mocănița este pentru județul Maramureș reprezentativă și o să facem tot ceea ce ne stă în putere ca, pe de o parte, cei de la Romsilva să înțeleagă că nu exploatarea lemnului este prioritară, ci creșterea numărului de turiști în acea zonă, care înseamnă 30 și ceva de mii de turiști pe an care ajung doar la mocăniță și care în bună parte sunt turiști străini care vin cu bani, care generează încasări mai mari pentru societățile comerciale, pentru unitățile de cazare în zonă. Încasări mai mari înseamnă bani mai mulți, profit mai mare, cu care pot fie să se ducă acasă, fie să plătească mai bine angajații și asta va fi de viitor, adică va fi un plus față de ce avem noi ca industrie în județul Maramureș. Mai mult sau mai puțin, turismul trebuie să reprezinte principalul obiectiv pentru noi, ca și Consiliu Județean, pentru că acolo poate să fie cea mai mare creștere’, a explicat acesta.
În plus, șeful CJ dorește dezvoltarea integrată a economiei locale, dar și ‘resuscitarea’ Asociației Bun de Maramureș.
‘Atâta vreme cât integrat o să gestionăm turismul și prin dezvoltarea economiei locale – OMD Maramureș, care nu a făcut lucrurile astea în trecut, să ia producătorii locali, să-i pună la aceeași masă cu cei care au restaurante sau hoteluri, să fie folosite exclusiv produse din Maramureș nu la nivel de obligativitate, ci la nivel de înțelegere între cei care sunt aici, în Maramureș, adică întreg lanțul de agricultură, până la turistul final, să folosească doar produse din Maramureș, astea sunt lucruri pe care le avem în acest moment în plan. Avem asociații pe care le-am înființat, inclusiv Asociația Bun de Maramureș, căreia, împreună cu domnul primar Dăncuș (Ioan Doru Dăncuș, primarul municipiului Baia Mare n.r) o să-i redăm viața, pentru ca în ea să intre cât mai multe agenții de turism, stakeholderi din turism și mai ales oameni care activează în zona agriculturii și agriculturii bio în mod special, pentru că asta putem să vindem în județul Maramureș. Astea sunt lucruri concrete care se vor întâmpla în perioada următoare în acest an, în principiu și prin reorganizarea OMD-ului, dar și noi inițiative, repet, prin încercarea de a-i reda viața acestei Asociații – Bun de Maramureș – care există în județul Maramureș și care nu a mai fost folosită în ultimii ani’, a arătat el.
Calea ferată pe care circulă mocănița din Maramureș este ‘vie’ și singura cale ferată forestieră activă din Europa, a punctat acesta.
‘Ce ne face pe noi speciali este faptul că este o cale ferată vie. Mai sunt căi ferate și mocănițe în toată lumea – România, Germania, Marea Britanie, dar majoritatea sunt doar de muzeu, adică se organizează excursii pentru data cutare, pentru data cutare, sunt mai mult de muzeu. Ce se întâmplă la noi? Ce s-a întâmplat din 1933 până astăzi. Este identic, adică avem impiegați de mișcare, revizor de cale ferată, de vagoane, este vie. Tot ceea ce se întâmplă este la fel ca în 1933, până astăzi nu s-a schimbat absolut nimic. Poate s-a mai modernizat un pic, dar în general a rămas la fel. Este singura cale ferată ferată forestieră care este încă activă din Europa. Restul sunt închise, deci noi folosim calea ferată și turistic, dar și forestier’, a afirmat Dumitru Grad, manager al mocăniței din Maramureș.
Potrivit acestuia, sezonul începe în aprilie și se termină la începutul lunii noiembrie, timp în care mocănița circulă zilnic. Tariful este de 136 de lei/adult, fără mâncare, și 196 de lei cu mâncare.
‘În afara sezonului, circulă în weekend. Zi de zi începem din aprilie până în noiembrie, aproximativ 5 – 6 noiembrie, după care circulăm doar pe weekend, adică joi, vineri, sâmbătă, duminică. În perioada Crăciunului circulăm zi de zi, în afară de Ziua de Crăciun. Avem și trenuri charter, dar tarifele sunt diferite, Tariful standard de 136 lei pentru adult. În august avem între 6 și 7 trenuri pe zi, iar un tren are capacitatea de 180 – 200 de locuri’, spune Grad.
Din totalul turiștilor, 80% sunt români, iar 20% străini, cei mai mulți din Republica Moldova și Ungaria.
‘Proporția turiști români/turiști străini este undeva la 80% turiști români. Marea majoritate a turiștilor străini sunt din Republica Moldova, Ungaria, Germania, Austria, Cehia, Polonia. Post-pandemic a scăzut proporția lor. Înainte erau mult mai mulți turiști străini, Mai ales germanii și austriecii erau foarte, foarte mulți. Acum a scăzut numărul lor, dar în schimb vin cei din Republica Moldova foarte mulți și lucrăm cu agenții din Ungaria, iarăși, a doua țară din care vin cei mai mulți străini, și apoi vin Germania, Austria, Cehia, Polonia. Mai puțin Italia, ei preferă marea’, a spus acesta.
Întrebat dacă mocănița se poate întreține doar din activitatea sa turistică și forestieră, Dumitru Grad a răspuns că nu are alte surse de finanțare, adăugând că este foarte costisitor să întreții locomotivele și vagoanele.
‘Nu avem alte surse de finanțare. E foarte costisitor să întreții o locomotivă, vagoane… este extrem de costisitor, dar nouă ne place ce facem. Deci, este jobul nostru ideal’, a subliniat el.
ANAT, Consiliul Județean Maramureș și Visit Maramureș au organizat evenimentul ‘Redescoperă Maramureșul’, dedicat promovării zonei.
La eveniment au participat aproximativ o sută de reprezentanți ai agențiilor de turism, tur-operatorilor și jurnaliștilor, care au avut ocazia să descopere frumusețile autentice ale regiunii, în scopul promovării și includerii Maramureșului în pachetele turistice naționale și internaționale.
Timp de cinci zile, participanții au vizitat bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel din Săpânța, Mocănița de pe Valea Vaserului, au vâzut meșteșugurile tradiționale, gastronomia locală și ospitalitatea maramureșeană.
