Sprijinul financiar acordat de stat an de an crescătorilor de animale ajută, dar nu este suficient. Datele publicate de către Institutul Național de Statistică (INS) arată că de la Recensământul General Agricol din 2020 și până la sfârșitul anului 2023 sectorul zootehnic a pierdut 803.000 de animale. Această situație se reflectă și în reducerea efectivele înscrise în registrele genealogice în care sunt înscrise animalele de reproducție de rasă pură.
Efectivele de bovine din România au scăzut cu peste 50.000 de capete, iar cele de ovine cu peste 250.000 de capete în trei ani. Pierderea cea mai mare s-a înregistrat la efectivele de porci unde au dispărut 493.000 de capete. Aici însă motivul principal a fost pesta porcină africană care a decimat efectivele de animale din forte multe exploatări comerciale. Datele INS arată că în 2023 efectivele de porcine au scăzut cu 13,8%, cele de bovine cu 3% şi ovinele cu 2,6%, în timp ce singura veste bună a venit dinspre sectoarele de creștere a caprinelor și păsărilor care au înregistrat creșteri de 1,6%, respectiv 0,2%.
Scad efectivele de rasă pură
Un fapt alarmant este și scăderea efectivelor de animale de rasă pură înscrise în registrele genealogice. Acestea sunt foarte importante pentru că ele ajută la ameliorarea raselor. După depunerea solicitărilor de către crescătorii de animale pentru accesarea ajutorul de stat, datele centralizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), arată că în 2024 comparativ cu 2023 au dispărut din aceste registre circa 200.000 de ovine și 30.000 de caprine. Scăderea numărului de capete este însă și o problemă care ține de legislația privind acordarea ajutoarelor de stat. Acesta se tuturor crescătorilor, indiferent dacă sunt sau nu înscriși în aceste registre, ceea ce face ca unii dintre ei să nu mai fie interesați să continue înregistrarea, mai ales că certificarea performanțelor animalelor implică costuri financiare suplimentare pentru organizarea controlului în ferme.
Importurile de lapte cresc alarmant
Chiar dacă producția de lapte de vacă a crescut ușor anul trecut, ea nu poate asigura consumul intern, așa că importurile au ajuns la un nivel îngrijorător. Astfel, datele INS arată cât de prost stă zootehnia românească și la acest capitol. „Cantitatea de lapte de vacă pe care fabricile de lactate din România au colectat-o de la fermele de vaci și de la centrele de colectare din țara noastră în primele 11 luni din 2024 a crescut cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce importurile de lapte de vacă au fost mai mari cu aproape 42%”, arată datele publicate de Satistică. Practic, cantitatea de lapte brut importată de fabricile de lactate din România a fost de 145.142 tone, ea reprezentând peste 12,5% din cantitatea de lapte de vacă pe care fabricile de procesare a laptelui au colectat-o de la fermele din România și de la centrele de colectare în primele 11 luni ale anului trecut.
Lovitura de grație
Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, cunoscută sub denumirea de „Ordonanța trenuleț”, va afecta și fermele agricole, iar multe ar putea fi trase pe dreapta din cauza celebrei taxe pe stâlp care se va aplica pentru construcțiile speciale. Totul este învăluit deocamdată în ceață, iar ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, ministrul de Finanțe, declara recent că „a solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile”, și vor avea loc consultări cu toate industriile afectate de acest nou impozit. „Vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, începând cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații. Este un domeniu foarte complex”, a spus ministrul. O astfel de taxă a mai funcționat în România, ea fiind introdusă în 2014 de către Guvernul Ponta. Dacă se va aplica la fel ca în acea perioadă, lucrurile nu vor arăta bine pentru fermieri pentru că nu va scăpa nimeni de plata ei. De la silozuri la pătule pentru depozitarea porumbului, de la heleștee la grajduri, de la sere la răsadinițe și ciupercării, de la plantațiile de pomi la cele de vie, pe toate a pus statul atunci ochii și le-a taxat.
La finalul anului 2023, peste 82% din efectivele totale de bovine din România, aproape 55% din efectivele de porci, 94% din efectivele de ovine și 97% din efectivele de caprine, precum și mai mult de jumătate (54,5%) din efectivele de păsări erau în exploatații fără personalitate juridică, adică în gospodăriile țărănești.
Ovine:
-257.000 capete. Efectivele au scăzut cu 322.000 de capete în exploatații fără personalitate juridică (gospodării), dar au crescut cu 65.000 de capete în exploatații cu personalitate juridică, astfel că, la 31 decembrie 2023, România mai avea doar 9,483 milioane de ovine.
Porcine:
-493.000 capete. S-a înregistrat o scădere uriașă a efectivelor de porci în exploatații cu personalitate juridică, mai exact un minus de 575.000 de capete, în timp ce efectivele de porci din exploatații fără personalitate juridică (gospodării) au crescut cu 82.000 de capete.
Păsări:
+152.000 de capete. S-a înregistrat o creștere până la 77,506 milioane de păsări. Efectivele de păsări au crescut cu 4,713 milioane de capete în exploatații fără personalitate juridică (gospodării), dar, în același timp, au scăzut cu 4,561 milioane de capete în exploatații cu personalitate juridică.
Caprine:
+21.000 de capete. S-a înregistrat o creștere de 20.000 de capete de caprine în exploatații fără personalitate juridică (gospodării) și doar 1.000 de capete în exploatațiile comerciale.
