Laura Olaru avea un mic business cu haine și îi mergea bine, însă nu se simțea pe deplin împlinită din punct de vedere profesional, așa că a renunțat la tot și a luat-o de la zero, într-un domeniu nou, de care, mai degrabă, s-a lăsat ea aleasă decât să-l fi ales ea: marochinăria. Era însă un vis pe care îl avea încă din copilărie, dar căruia nu îndrăznise să îi dea curs până la 40 de ani. Așa că l-a luat pe Bubu, soțul ei, și s-au mutat la București, unde știa că are șanse mai mari de reușită cu un astfel de business.
„Am fugit după un vis. Și nu visam neapărat să devin mare designer, ci să fac ceva cu propriile-mi mâini. Îmi doream foarte mult să creez. Dintotdeauna am avut mintea foarte ocupată, cream imaginar încontinuu și mă atrăgea marochinăria. Ei, și ca să fiu sinceră până la capăt, cheltuiam foarte mulți bani pe genți și pe pantofi, așa că m-am gândit că poate ar fi mai bine să mi le fac singură. Așa am ajuns eu să fac genți. Cred, oricum, că mi-a fost sortit acest drum, dar, repet, nu mă visam designer, ci doar o fată care face genți. Mulți chiar mi-au zis că sunt nebună, că m-au apucat fanteziile la 40 de ani, dar a crezut familia în mine și asta mi-a fost suficient. Ulterior, cei din jurul meu m-au ridicat la rang de designer”, se amuză Laura, în timp ce povestește despre visul copilei „crețe și ciufulite”, așa cum este alintată ea și acum. A început timid afacerea, cu o mașină de cusut primită cadou de la părinți și furând meserie din puținele ateliere de marochinărie care mai există în România.
Fără studii de specialitate, dar cu ambiție
În timp, a alocat afacerii din fonduri proprii câteva zeci de mii de euro, dar a reinvestit constant tot ce câștiga, pentru că firea ei libertină nu voia să se simtă încorsetată de datorii către bănci sau alți posibili investitori. Asta, spune ea, i-ar fi tăiat din avânt, așa că a crescut „pe barba ei”. „A fost un pic dificil la început, pentru că nu aveam studii de specialitate, dar măcar aveam ambiție să reușesc. Lăsând gluma la o parte, este foarte important ca, atunci când începi ceva, să știi ce ai de făcut. Eu nu știam nici măcar să cos un nasture, darămite genți. Dar, cumva, am scos-o la capăt, oamenii au început să audă de Laura Olaru și au venit către noi cu diverse propuneri de parteneriate. Eu îi avertizam că nu am fabrică să produc mii de modele, dar ei atât de tare au crezut în mine încât au luat de bun ceea ce am avut eu de oferit. Probabil că a contat că am fost sinceră, uneori exagerat de sinceră, și că într-adevăr ieșeam din tipare”, spune antreprenoarea.
Crede cu tărie că numele ei a devenit un brand pentru că și-a propus din start să se dezvolte încet, dar sigur, și nu s-a speriat de „ușile închise”. „Eu am o vorbă: dacă ești viu, le faci pe toate! Și chiar dacă vremurile nu te ajută, ajută-te tu. Important este să nu renunți.” Este motto-ul după care s-a ghidat în viață și care a motivat-o să se autodepășească în mod constant, atât din respect pentru ea, cât și pentru clienții ei. Și în cele din urmă a primit și recunoașterea oficială a muncii ei, în 2019, fiind desemnată „Designerul anului pentru accesorii”.
De la zero la… infinit
A lansat până acum numeroase colecții, unele dintre modele fiind chiar unicat la nivel mondial – printre care și câteva inspirate din „Coloana Infinitului”, a lui Constantin Brâncuși, apreciate și de cei mai aspri critici de modă de la noi. „Un produs, până ajunge la vânzare, trece prin foarte multe filtre, și nu știu dacă mi se întâmplă asta doar mie sau este general valabil. Dar eu până nu simt 100% produsul respectiv, nu îi dau aripi să zboare și să fie purtat în lume. Nu îmi ies toate, să știți, dar asta nu mă demotivează, ci dimpotrivă. Mi-a plăcut oricum să mă joc foarte mult cu formele. Am și terminat un liceu de matematică, și poate și de aici dragostea mea pentru geometria genților mele. Iar inspirația îmi vine de oriunde. Mă poate inspira o persoană, mă poate inspira o floare, mă poate inspira un ruj. Ți-am spus, se întâmplă foarte multe lucruri în mintea mea și trăiesc foarte intens tot ceea ce este în jurul meu”, povestește designerul. Chiar dacă povestea Laurei Olaru a pornit ca un hobby pentru ea, acum totul s-a transformat într-un business în adevăratul sens al cuvântului, pe care antreprenoarea a învățat să îl gestioneze cu măiestrie. Ea este exemplul viu că niciodată nu este prea târziu să asculți de tine și de intuiția ta și să ai curajul să o iei de la zero pentru a îți găsi calea în viață.
