Conform Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea a devenit o urgență în materie de sănătate la nivel mondial, deoarece peste 4 milioane de adulți mor în fiecare an din cauza excesului de greutate. Obezitatea reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru economii, deoarece crește costurile de sănătate pentru bugetele țărilor afectate. Deși la nivel global trăim într-o eră cu o speranță de viață crescută, obezitatea este unul dintre factorii care subminează această dinamică, deoarece crește riscul de boli de inimă, diabet și cancer. Cu toate acestea, au apărut noi tratamente care promit ușurarea situației persoanelor obeze și deschid noi oportunități pentru investitori, scrie Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro.
Cele mai recente date Eurostat arată că România este țara cu cei mai cele mai puține persoane obeze din UE în 2019, cu 10,5% din populație în această categorie, urmată de Italia, Bulgaria și Norvegia. În medie, 16% din populația UE este clasificată ca fiind obeză, definită ca un indice de masă corporală (IMC) de peste 30 kg/mp. La celălalt capăt al spectrului, Malta și Ungaria sunt țările cu cele mai obeze persoane din UE, cu 28% și 24% din populație. Din păcate, 48% dintre românii adulți sunt pre-obezi (IMC între 25 și 29 kg/mp), cea mai mare rată din UE, iar situația este pe cale să se înrăutățească.
Toate țările sunt afectate de obezitate, unele țări cu venituri mai mici înregistrând cele mai mari creșteri în ultimul deceniu, potrivit Atlasului Mondial al Obezității 2023. Nicio țară nu a raportat un declin al prevalenței obezității la nivelul întregii populații și niciuna nu este pe cale să atingă obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a „nu înregistra nicio creștere față de nivelurile din 2010 până în 2025”. Atlasul sugerează că, pe baza tendințelor actuale, 1 din 5 adulți din întreaga lume ar urma să fie obezi până în 2025, iar supraponderabilitatea și obezitatea vor costa economia mondială peste 4 trilioane de dolari din veniturile potențiale în 2035, aproape 3% din actualul produs intern brut (PIB) mondial.
Pentru anumite țări, impactul este și mai mare. În calculul costurilor sunt luate în considerare cheltuielile cu asistența medicală și alte cheltuieli de sănătate, absenteismul și prezenteismul – cheltuieli cu pierderea de productivitate – și decesul prematur.
Pentru România, Atlasul estimează că persoanele supraponderale cu IMC de peste 25 kg/mp vor avea un impact de 3,2% din PIB până în 2025 și de peste 3,6% până în 2035. Acest lucru înseamnă costuri de asistență medicală de aproape 1,2 miliarde de dolari și costuri totale de aproape 9,3 miliarde de dolari până în 2025, peste 1,68 miliarde de dolari în asistență medicală și peste 13 miliarde de dolari costuri totale până în 2035. Estimările sunt că până în 2035 în România obezitatea la adulți va crește cu 2,1% pe an, iar obezitatea la copii cu 5,6% pe an. Până atunci, 35% din populația adultă va fi obeză.
Dar statisticile pentru SUA sunt și mai dezastruoase. Până la sfârșitul anului 2035 se estimează că 58% din populație va fi obeză, cu un impact de 4% din PIB și costuri de 1,2 trilioane de dolari. Acest lucru pune o problemă dificilă și, între timp, creează și câteva oportunități.
În timp ce sectorul sănătății a rămas în urma pieței în general în acest an, acțiunile companiilor producătoare de medicamente pentru obezitate au prosperat. Recenta depășire a performanțelor în acest domeniu al pieței poate fi atribuită entuziasmului în jurul potențialului pe termen lung al unei clase de medicamente cunoscute sub numele de agoniști ai peptidei asemănătoare glucagonului 1 (GLP-1).
Un produs care se află deja pe piață este Wegovy de la Novo Nordisk. Acest medicament – care s-a demonstrat că ajută pacienții să piardă aproximativ 15% din greutatea corporală – a primit aprobarea FDA din SUA în iunie 2021. Novo Nordisk a dezvoltat, de asemenea, Ozempic, dar acest medicament a fost aprobat de FDA doar pentru tratamentul diabetului, în ciuda faptului că are același ingredient activ ca și Wegovy (Wegovy este considerabil mai puternic decât Ozempic).
Între timp, Mounjaro de la Eli Lilly (care este deja aprobat pentru tratamentul diabetului) ar putea fi aprobat pentru tratamentul obezității de către FDA în cursul acestui an. Acesta i-a ajutat pe pacienți să piardă până la 16% din greutatea corporală în cadrul testelor clinice. Eli Lilly lucrează, de asemenea, la noi produse.
Pe fondul succesului recent al Wegovy, alte companii farmaceutice, precum Pfizer și Amgen, se grăbesc să dezvolte propriile produse pentru obezitate. Având în vedere că, potrivit OMS, numărul de persoane din întreaga lume care suferă de obezitate se ridică în prezent la peste 1 miliard, ar trebui să existe suficient loc pentru mai mulți jucători.
