Deputaţii au respins, miercuri, două proiecte iniţiate de senatoarea Diana Şoşoacă privind unirea României cu Republica Moldova, respectiv pentru modificarea Legii nr.129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, proiect care prevede anexarea de către România a teritoriilor istorice care i-au aparţinut, respectiv Nordul Bucovinei, Herţa, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, în ambele cazuri, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.
În cazul primului proiect, deputaţii comisiei au argumentat că Guvernul României a recunoscut independenţa Republicii Moldova la data proclamării acesteia, respectiv 27 august 1991, iar prin Declaraţia din 28 august 1991, Camerele reunite ale Parlamentului României „au luat act cu deosebită satisfacţie de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chişinău, din ziua de 27 august 1991, prin care a proclamat independenţa Republicii Moldova”. Acesta a fost respins cu 213 voturi. Un vot a fost pentru susţinerea proiectului, 11 deputaţi s-au abţinut, iar unul nu a votat.
„Adoptarea unei legi prin care s-ar stipula că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova” ar contraveni flagrant obligaţiilor de a respecta suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, care revin României în baza normelor imperative consacrate prin Carta ONU. În plus, prin Actul Final de la Helsinki (1975), România, alături de celelalte state semnatare, s-a angajat să respecte inviolabilitatea frontierelor din Europa şi să se abţină de la orice atentat împotriva acestor frontiere. De asemenea, menţionăm că, drept prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră susţine activ eforturile privind integrarea europeană a Republicii Moldova, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, se arată, între altele, în raport.
În cazul celui de-al doilea proiect, comisia de specialitate a apreciat că anexarea unor teritorii constituie o încălcare a dreptului internaţional, contravenind flagrant normelor imperative privind suveranitatea statelor şi respectarea integrităţii teritoriale a statelor, consacrate prin Carta ONU.
„În plus, prin Actul Final de la Helsinki (1975), România, alături de celelalte state semnatare, s-a angajat să respecte inviolabilitatea frontierelor din Europa şi să se abţină de la orice atentat împotriva acestor frontiere. Obligaţia respectării frontierei româno-ucrainene a fost confirmată, în plan bilateral, nu doar prin Tratatul cu privire la relaţiile de bună-vecinătate dintre România şi Ucraina, ci şi prin Tratatul între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră (Cernăuţi 17 iunie 2003)”, se motivează în raport.
Proiectul a fost respins cu 233 de voturi, un vot fiind în favoarea acestuia, două abţineri, iar doi deputaţi nu au votat.
Deputatul independent Ludovic Orban a arătat că unirea României cu Republica Moldova nu se face prin proiecte de lege care calcă tratate internaţionale.
„Ţin să intervin pentru a spune că mulţi dintre cei care fie s-au abţinut, fie au votat pentru respingerea proiectului, sunt pentru unirea României cu Republica Moldova. Numai că Unirea României cu Republica Moldova, cu Basarabia, nu se face prin proiecte de lege care calcă tratate internaţionale, care încalcă tot ceea ce este normal şi firesc într-un proces care din punctul meu de vedere este natural şi care se va întâmpla dacă noi vom dori lucrul acesta. Nu se face prin legi care să facă practic servicii tocmai celor care nu vor unirea Basarabiei cu România, atât din România, cât şi din Basarabia, pentru că scopul acestui proiect de lege, care este iniţiat de o lingătoare de clanţă de la ambasada Rusiei, este acela de a transmite către basarabeni că Parlamentul României a votat împotriva unirii României cu Republica Moldova. Or eu sunt convins că, dacă aş pătrunde în mintea majorităţii celor care sunt astăzi în Parlamentul României şi în inima şi mintea majorităţii românilor, de fapt ne dorim lucrul acesta şi de fapt acest lucru se va întâmpla”, a transmis Ludovic Orban.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în cazul ambelor proiecte de lege.
