Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) va putea despăgubi toți asigurații indiferent de amploarea unui posibil dezastru natural. Nicoleta Radu, director general PAID, explică în cadrul interviului acordat Income Magazine că valoarea reasigurată de societate este de 1,1 miliarde de euro, cea mai mare din regiune, o sumă suficientă chiar și în cazul celor mai pesimiste scenarii. Totuși, arată directorul general PAID, doar una din cinci locuințe din România are o poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD), țara noastră fiind foarte vulnerabilă din punct de vedere financiar în cazul în care s-ar produce un dezastru major. În acest sens, au fost adoptate o serie de modificări ale legii PAD ce vor intra în vigoare începând cu 11 noiembrie 2023. Nicoleta Radu explică în amănunt care sunt acestea și anunță planurile PAID pentru perioada următoare. De exemplu, societatea are în lucru un amplu proces de digitalizare care, printre altele, va eficientiza procesul de instrumentare a daunelor.
Income: Legea privind asigurarea obligatorie a locuințelor a intrat în vigoare în 2008. Astăzi, doar 20% dintre români și-au asigurat locuințele, în timp ce media europeană e de 65%. Ce explicații sunt? NICOLETA RADU: Legea 260 implică doi parteneri insti-tuționali. În primul rând PAID, care are ca sarcină emite-rea polițelor, instrumentarea daunelor în caz de dezastru major și nu în ultimul rând reasigurarea companiei, re-spectiv acumularea de fonduri suficiente în cazul unui eveniment major pentru a-i despăgubi pe asigurați. Al doilea partener în această lege sunt autoritățile locale, care ar trebui să verifice dacă există această asigurare PAD obligatorie la populație și, în cazul în care nu exis-tă, să ia măsurile aferente. În lege este stipulat foarte clar că primarii ar trebui să dea amenzi celor care nu dețin o poliță de asigurare obligatorie. Am participat de curând la o conferință unde un distins domn primar a recunoscut că aceste amenzi nu au fost acordate niciodată, așa încât este foarte greu în momentul de față să trecem de acest procent de 20% atâta vreme cât autoritățile locale și centrale nu se implică. Avem nenumărate campanii de informare a populației, dar nu este suficient pentru a avea o cuprindere ridicată pentru această asigurare. Noi nu do-rim o Românie amendată. Noi dorim, înainte de orice, o Românie informată! Atunci, ceea ce am încercat să facem a fost să mergem către autoritățile locale și să avem, îm-preună, acțiuni de informare a populației.
Income: Este posibil ca oamenii să considere că prețul e prea mare?
N.R.: Cred că nu prețul este problema, ci tocmai lipsa de informare. Prețul acestei asigurări este unul modic, el reprezintă trei-patru pachete de țigări pe an, în jur de 10 lei pe lună. Nu aici stă problema. Problema cred că stă în lipsa de informare a oamenilor referitor la impactul pe care riscurile acestea catastrofale l-ar putea avea și, evident, despre beneficiile pe care o asigurare le-ar avea în cazul în care s-ar confrunta cu o daună.
Income: Concret, care este fondul locativ din România și câte locuințe au asigurare PAD?
N.R.: În momentul de față, conform Institutului Național de Statistică, există 9.700.000 de locuințe în România. Dintre acestea, doar 1.970.000 sunt asigurate cu asigurare obligatorie. Asta înseamnă că avem un grad de cuprindere puțin peste 20%, adică avem o locuință din cinci asigurată. Asta înseamnă că avem patru locuințe din cinci încă neasigurate în fața unui dezastru major, ceea ce ne duce foarte ușor la concluzia că România este în continuare foarte vulnerabilă din punct de vedere financiar în cazul în care s-ar produce un dezastru major.
Income: Din 11 noiembrie vom avea o nouă lege PAID. Cu ce vine nou? Se rezolvă problemele vechii legi?
N.R.: Modificările pentru această lege au avut în vedere dezvoltarea gradului de cuprindere și nicide-cum constrângerea celor care nu au asigurări sau a celor care aplică legea. Scopul nostru, ca societate, este acela de a avea un grad cât mai mare de cuprindere în asigurare, iar scopul legii în sine este de a avea un număr cât mai mare de locuințe asigurate în România, drept care am încercat să găsim acele mijloace prin care să mărim acest grad de cuprindere. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să accesibilizăm foarte mult polița, astfel încât la ea să aibă acces toată populația și mai mult cei care în general nu prea au acces la societățile de asigurare, cei din mediul rural și zonele urbane mici. Până acum polița se emitea numai prin societățile de asigurare, din 11 noiembrie ea se va putea emite și prin brokeri și chiar prin instituțiile publice locale. O altă măsură a fost de a găsi un punct de verificare a acestei polițe, astfel încât să crească gradul de conștientizare a nevoii de asigurare. Începând cu 11 noiembrie, polița va fi verificată ori de câte ori o locuință va fi înregistrată sau va face obiectul unei tranzacții la Cartea Funciară. O altă modificare se referă la multianualitatea poliței. Până acum polița era doar anuală. Începând cu 11 noiembrie ea se poate emite și multianual și așa se asigură continuitatea acesteia în mod special, continuitatea pe durata unui credit ipotecar. Altă modificare pe care noi am avut-o în vedere a fost cea a primei de asigurare. Prima de asigurare până la data intrării în vigoare a legii este de 20 de euro pe an. Pentru locuințele construite din materiale rezistente se acoperă o sumă de până la 20.000 de euro. Începând cu 11 noiembrie, prima este transformată în lei și majorată la 130 de lei, iar suma asigurată se stabilește la valoarea de 100.000 de lei. Pentru locuințele construite din materiale mai puțin rezistente, de regulă chirpici sau pământ ars, am încercat să nu mărim această primă de asigurare, tocmai pentru a da posibilitatea și populației vulnerabile de a avea acces la o poliță. Prețul acesteia este păstrat la echivalentul a 10 euro – e transformată în lei, 50 de lei, iar suma asigurată s-a transformat din 10.000 de euro în 50.000 de lei.
Income: Are vreo legătură majorarea prețului cu atragerea interesului brokerilor de asigurări?
N.R.: Majorarea aceasta are legătură în primul rând cu majorarea costurilor pe care noi le -am avut și care au fost afectate din cauza inflației și a crizelor economice care au venit în ultimii ani. Vreau să vă spun că de la începutul intrării în vigoare a acestei legi din 2008, prima nu a fost majorată – a fost stabilită la 20 de euro și a rămas așa. În toată această perioadă noi am absorbit o inflație de aproape 60%, iar dauna medie pe care noi o plătim a crescut de peste două ori – dacă în urmă cu trei ani dauna noastră medie era de 3.000 de lei, acum se apropie de 2.000 de euro. Noi plătim daunele cu costuri deja care cuprind inflația. Un alt element care a condus la mărirea primei de asigurare a fost creșterea pe piața internațională a costului reasigurării. Evenimentele majore din ultimii ani ca urmare a schimbărilor climatice și nu numai au creat un cadru internațional complet ostil. Foarte mulți reasigurători se retrag din acest tip de business, iar costul cu această reasigurare a crescut foarte mult. Comisionul pentru brokeri este altă problemă. În momentul de față comisionul este de 10%, care înseamnă în jur de 10 lei. Desigur, dacă ne gândim că aceste polițe trebuie administrate de distribuitori, în general, acest cost de 10 lei per poliță este total nesustenabil, pentru că include costul de deplasare al celui care distribuie polița, costurile de administrare propriu-zisă, printare și foarte multe alte costuri administrative care, desigur, nu pot fi cuprinse în 10 lei. Orice distribuitor, dacă este întrebat, consideră că acest produs este total ineficient. Dacă situația companiei noastre va permite, vom încerca să stimulăm vânzarea acestor polițe în condiții foar-te bine definite, prin majorarea ușoară a comisioanelor pentru distribuitori.
Income: Dacă s-ar mai întâmpla un cutremur de magnitudinea celui din 1977, la cât estimați daunele pe care ar trebui să le plătească PAID?
N.R.: Tocmai ce am reînnoit în 15 iulie noul program de reasigurare și cu această ocazie am făcut toate aceste calcule. Am calculat dauna maximă probabilă în cazul unui eveniment major și această cifră se situează undeva în jurul unui miliard de euro pentru portofoliul pe care noi îl administrăm în momentul de față. Drept urmare, în acest moment, programul nostru are o capacitate de acoperire de 1,1 miliarde de euro. Este practic cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală și de Est. Pentru asigurații noștri putem să garantăm că în cazul în care s-ar întâmpla un eveniment de tipul celui din 1977 avem bani pentru a-i despăgubi. Problema este pentru cei care nu sunt asigurați. Nu știu de unde statul ar putea să aducă câteva miliarde de euro pentru a-i ajuta pe acești oameni să-și refacă locuințele. Programul nostru de reasigurare este unul de o calitate excepțională. El este plasat la aproape 50 de reasigurători din lume, cei mai solvabili. Am ținut foarte mult ca această calitate să fie păstrată în ciuda costurilor mai ridicate, pentru că aceasta ne aduce nouă siguranța în cazul în care s-ar întâmpla un dezastru.
Income: Cât plătește PAID pentru reasigurare?
N.R.: Așa cum am spus, reasigurarea pentru catastrofe naturale este scumpă și ea reprezintă cel mai mare cost pentru compania noastră, mai bine de 60% din volumul primelor subscrise de companie.
Income: În cazul unei catastrofe majore, are PAID un plan roșu, există destui constatatori?
N.R.: PAID are rol de coordonare a activității de instrumentare a daunelor în caz de dezastru major, drept pentru care ne preocupă foarte mult această problemă. Deficitul de constatatori apare peste tot în lume. Întotdeauna numărul de constatatori este insuficient pentru un dezastru major. De curând l-am avut ca invitat la unul din evenimentele organizate de noi pe președintele Autorității de Supraveghere din Turcia, care ne-a prezentat problemele care au apărut și lecțiile învățate ca urmare a cutremurului catastrofal din februarie. În Turcia, la o populație de peste patru ori mai mare decât a României, existau la data cutremurului 300 de constatatori, un număr insuficient: pentru cele 600.000 de dosare de daună. În România, în momentul de față există 400 de persoane care pot fi implicate în această activitate. Desigur, și acest număr este insuficient, pentru că în România, în cazul unui dezastru de tipul celui din 1977, pentru portofoliul pe care îl administrăm acum, ar apărea în jur de 200.000 de dosare de daună, conform scenariilor pe care le facem. Ne preocupă problema și, împreună cu toate companiile de asigurare, lucrăm la un plan de eficientizare a instrumentării daunelor în caz de dezastru extins. Iar cheia în aceste situații este digitalizarea. Cum altfel să suplinești deficitul acesta de forță de instrumentare, dacă nu prin digitalizare? Și atunci noi deja avem câteva elemente, câteva operații pe care le putem face digitalizat: notificarea dosarelor se face digitalizat, constatarea fie de către agenții constatatori, fie auto-constatarea în anumite situații de către păgubiți se va face online, și în cel mai scurt timp vom avea un deviz de de plată care va putea fi calculat automat și generat online. În cazurile pe care noi le-am administrat până acum și am avut câteva evenimente – cutremur în Gorj și la Arad, inundații în această vară în sudul țării – anul acesta am avut până acum 3.500 de dosare de daună.
Avem în momentul de față înregistrate plăți în registrele noastre de 5 milioane de euro. Primele dosare pentru cetățenii care au avut documentele la timp le-am plătit pentru evenimentul din Gorj în opt zile. Numai că în cazul a 200.000 de dosare – nu mai sunt 3.500! – estimăm în planurile noastre ca această instrumentare să fie făcută în cel mult opt luni, dar asta depinde și de modul în care oamenii ne vor aduce documentele sau vor trimite minimul acela de documente de care e nevoie pentru a face aceste plăți. Una peste alta, noi ne pregătim pentru a digitaliza și a face cât mai fluid și ușor acest proces, care altfel este unul extrem de birocratic.
Income: Câte dosare de daună ați avut anii trecuți?
N.R.: În general, am avut cam 1.000-2.000 de dosare de daună pe an. Anul trecut, suma totală plătită a fost de circa 5 milioane de lei, anul acesta în schimb a fost un an atipic. Au fost câteva evenimente, ele n-au fost percepute de către întreaga populație, dar au fost major percepute de oamenii din zonă. Noi am avut un număr de 3.500 de dosare în total. Am avut, de exemplu, 2.000 de dosare care s-au referit nu-mai la cutremurul din Gorj. Aceste dosare, acest număr este aferent unui grad de cuprindere de circa 10%, cât era în zonă.
Imaginați-vă că dacă toată populația ar fi fost asigurată, am fi avut cel puțin 20.000 de dosare de daună în acea zonă și un număr de 20.000 de locuințe ar fi putut beneficia de reparații. Acolo n-au fost neapărat afectări grave ale locuințelor, dar este foarte important atunci când un cutremur mic apare, să se repare imediat locuința, astfel încât ea să devină mai rezistentă pentru următoarele evenimente. De aici importanța acestor mici despăgubiri. Au fost și daune mai mari, dar în general, dauna medie a fost în jur de 9.000 de lei.
Income: Având în vedere noua lege, cum arată perspectiva? Ce așteptări aveți pentru 2024?
N.R.: Principalele noastre obiective, care sunt și direcții strategice pentru companie, sunt să avem o companie solvabilă în fiecare moment, bine guvernată, și din punct de vedere operațional pregătită în orice moment să intervină în cazul în care se întâmplă un dezastru natural. În primul rând ne dorim să finalizăm cu bine noile modificări legislative, care vor intra în vigoare în data de 11 noiembrie 2023 și să vedem care este impactul acestora pentru 2024. Ne-am dori foarte mult să avem cel puțin o creștere de 10% la total portofoliu. De asemenea, estimăm să finalizăm proiectul de eficientizare a instrumentării dosarelor de daună în caz de dezastru extins, pe care sperăm să-l testăm în 2024 și, evident, împreună cu societățile de asigurare să încercăm să îl punem în aplicare în situațiile curente. Acestea ar fi două proiecte importante pe care ni le dorim finalizate și care vor sta la baza dezvoltării noastre ulterioare. Desigur, va fi foarte important să contractăm și noul program de reasigurare, care va fi reînnoit în 15 iulie 2024, să avem o piață de reasigurare mai favorabilă și nu atât de ostilă cum a fost anul acesta. Ca o concluzie generală, vedem o piață mai stabilă a asigură-rilor, mai curată și, din punctul meu de vedere, cu perspective mai luminoase pentru oameni.
