De la 1 ianuarie 2024 vor intra în vigoare noile măsuri fiscale impuse companiilor mari din România, dar și instituțiilor de credit, acestea din urmă fiind obligate să plătească statului un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 2% pentru perioada 2024-2025 și de 1% începând cu 2026. Coincidență sau nu, în mijlocul dezbaterilor despre oportunitatea acestor măsuri, sunt anunțate mișcări importante în sistemul bancar, mișcări prin care două bănci sunt preluate de alte grupuri bancare, în timp ce o a treia se pregătește de vânzare. Mai mult, un fond de investiții anunță că vinde un celebru lanț de magazine, deși se afla în plină expansiune, semn că politicile de intervenție a statului în economie încep să-și facă simțită prezența și, indirect, prin măsurile fiscale.
Ultimele săptămâni au fost marcate de o serie de tranzacții surpriză în care jucători importanți din retail și din sistemul bancar și-au anunțat ieșirea din România exact într-un moment în care Guvernul a luat decizii de majorare a taxării care vizează exact aceste domenii. Mai precis, Fondul de private equity MidEuropa a încheiat un acord privind vânzarea Profi Rom Food, unul dintre cei mai extinşi retaileri alimentari din România, către Ahold Delhaize, din care face parte şi lanţul Mega Image, pentru suma de 1,3 miliarde de euro. Tranzacţia este cea mai mare de până acum pe segmentul alimentar din Europa Centrală şi de Est, însă este condiţionată de obţinerea aprobărilor necesare din partea organismelor de reglementare şi este preconizat a se finaliza în 2024. Chiar dacă sunt unele voci care spun că intenția de a vinde a fondului de investiții era mai veche, totuși nu putem trece neobservat acest detaliu și anume că lanțul de magazine Profi este una dintre companiile vizate direct de măsura de impunere a impozitului de 1% pe cifra de afaceri, măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024. În termeni de vânzări pe anul 2022, Profi este un retailer mai mare decât Mega Image, cu o cifră de 11,7 miliarde de lei față de 8,7 miliarde de lei. În termeni de profit, însă, Mega Image a avut un profit de aproape 140 de milioane de lei, în timp ce Profi a avut pierderi în toți ultimii 5 ani de până acum, ceea ce înseamnă că lanțul de magazine intră, fără doar și poate, sub incidența noilor reguli de impozitare a statului. Un scenariu ar fi ca fondul de investiții să fi avut, într-adevăr, intenția de a vinde Profi chiar înainte de apariția noilor măsuri fiscale, însă procesul de vânzare să fi fost accelerat de apariția planului de măsuri despre care se discută încă din vară. „Impunerea taxei de 1% pe cifra de afaceri este probabil doar unul din factorii care au contribuit la această decizie”, spune, pentru Income Magazine, profesorul de economie Radu Nechita, care precizează faptul că „măsura vine pe fondul incertitudinii fabricate de politicieni prin incontinența legislativă și reglementară: ziua și propunerea de supraimpozitare, ziua și propunerea de modificare a regulilor.”
Se restrânge numărul de jucători din sistemul bancar
Finalul acestui an vine și cu mișcări importante în domeniul bancar, sistem de asemenea afectat în mod direct de noile măsuri fiscale. Așa cum aminteam la început, băncile vor trebui să plătească suplimentar un impozit pe cifra de afaceri (mai corect, pe valoarea veniturilor lor financiare) de 2% pentru perioada 2024-2025 și de 1% începând cu 2026. În acest climat de modificări ale taxării, a venit anunțul că italienii de la UniCredit cumpără Alpha Bank România, instituție bancară care a pierdut constant cotă de piață în ultimii ani și care ajunsese pe locul 9 în topul băncilor din România după ce fusese pe locul al patrulea. Chiar dacă a fost anunțată în termeni de fuziune, la finalizarea tranzacției, este de aşteptat Alpha Bank să deţină 9,9% din capitalul social al entităţii combinate şi să primească o contravaloare în numerar de 300 milioane euro. Conform ultimului raport al băncii activele totale ale Alpha Bank băncii au ajuns la finalul lunii septembrie la 4,48 miliarde euro. De asemenea, portofoliul de credite al Alpha Bank în România a ajuns la 3,1 miliarde de euro expunere netă, în timp ce depozitele clienţilor s-au ridicat la 3,3 miliarde de euro. În paralel cu tranzacția dintre Unicredit și Alpha Bank, prin care se creează astfel o entitate care va fi a treia mare instituție de credit din sistemul bancar românesc, a fost anunțată și tranzacția prin care Intesa a cumpărat First Bank cu 130 de milioane de euro. Intesa are deja o subsidiară în România cu active de aproximativ 1,5 miliarde de euro, care deserveşte peste 60.000 de clienţi, iar achiziţionarea First Bank va dubla prezenţa grupului în România.
Cele două tranzacții prin care aceste bănci ies de pe piața din România nu sunt neapărat întâmplătoare, în contextul în care mediul bancar se pregătește să treacă la un sistem de taxare prin care vor fi lovite în special băncile mici. Conform unei analize realizate de PwC România, în cazul unor bănci, rata efectivă de taxare poate ajunge până la 72% din profitul brut. Primele cele mai mari zece bănci din România vor plăti un impozit pe cifra de afaceri între 23% și în unele cazuri peste 100% din impozitul pe profit datorat, în primii doi ani de la intrarea în vigoare a măsurii propuse de guvern, în care cota aplicată va fi de 2%, reiese din calculele realizate de echipa de taxe pentru servicii financiare a companiei de audit. Recentele anunțuri de preluare a unor jucători din sistemul bancar nu se opresc aici. Ungurii de la OTP Bank au anunțat deja de mai mult timp că vor să vândă afacerile din România, iar un anunț de preluare poate apărea în orice moment, întrucât ofertele au fost depuse deja de către Banca Transilvania și Raiffeisen Bank, aceasta fiind o nouă tranzacție așteptată în sistemul bancar. Chiar dacă aceste mișcări nu pot fi puse direct pe seama măsurilor fiscale decise de Guvern, totuși există o legătură indirectă între intervențiile tot mai dese ale statului în economie și turbulențele care apar în mediul de afaceri care, la un moment dat, se pot transforma în decizii de ieșire de pe piața românească, întrucât vânzarea unei afaceri și ieșirea de pe piața din România trădează și climatul instabil și neprietenos al mediului de afaceri. Profesorul Radu Nechita este de părere că este nevoie ca mediul de afaceri să fie mai atractiv pentru investitorii români și străini, ceea ce va fi și în beneficiul salariaților și consumatorilor români. „Adică exact opusul propunerilor discutate în ultima vreme: suprataxarea, închiderea magazinelor în weekend, autorizarea supermarketurilor doar la periferia localităților, schimbarea formulei matematice de calcul a anuităților constante, schimbarea dobânzii de referință la contractele de credit”, spune profesorul.
Impozitul pe cifra de afaceri de 2% în primii doi ani se va calcula asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, respectiv asupra cifrei de afaceri reale. Noua impozitare se va aplica, astfel, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele. Un alt aspect important care merită menționat este că impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial, printr-o declarație fiscală nouă, iar cheltuiala cu acest impozit nu va fi deductibilă la calculul impozitului pe profit. După primii doi ani de la intrarea în vigoare a noului impozit, cota va scădea la 1% și se va plăti cel puțin încă doi ani.
Profesorul de economie Radu Nechita: Ceea ce contează cel mai mult este libertatea de intrare pe piață
Income Magazine: Credeți că recentele preluări din sistemul bancar și din retail ar putea avea o legătură, directă sau indirectă, cu impunerea taxei de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii?
Prof. Radu Nechita: Pe scurt: da, este foarte probabil. Fuziunile de acest tip au loc pe piețe unde marja este redusă, costurile fixe ridicate, iar perspectivele de creștere sunt reduse. Toate acestea face interesantă o strategie de concentrare: nu mai avem două structuri de conducere ci una, nu facem două campanii de marketing ci una, din două lanțuri logistice facem unul singur etc. Mai mult, avem un concurent mai puțin, ceea ce ne ajută mai ales dacă era un concurent care practica o strategie a prețurilor mici.
Impunerea taxei de 1% pe cifra de afaceri este probabil doar unul din factorii care au contribuit la această decizie. Măsura vine pe fondul incertitudinii fabricate de politicieni prin incontinența legislativă și reglementară: ziua și propunerea de supra-impozitare, ziua și propunerea de modificare a regulilor etc. În data de 3 noiembrie a apărut Monitorul Oficial cu numărul 999 din acest an!!!
Income Magazine: Cum afectează micșorarea numărului de jucători (atât în retail cât și în sistemul bancar) piața concurențială din domeniile în care au loc preluări succesive?
Prof. Radu Nechita: Un indicator al gradului de concurență de pe o piață poate fi numărul de jucători, dar el poate induce în eroare în absența unei analize mai detaliate. Într-adevăr, de regulă, intensitatea concurenței scade odată cu numărul de concurenți. Dar ceea ce contează cel mai mult este libertatea de intrare pe piață. Spre exemplu, există mai multe taxiuri decât supermarketuri, dar concurența pe piața serviciilor de taximetrie este mai redusă deoarece numărul lor este plafonat de primării. Doar intrarea pe piață a sistemelor alternative de transport (Uber, Bolt etc) a redus impactul acestei măsuri și a mărit concurența. Altfel spus, dacă dorim o concurență mai mare pe piața distribuției bunurilor de consum în general și a supermarketurilor în special, pe piața serviciilor bancare trebuie să eliminăm barierele artificiale la intrarea de noi jucători. Asta înseamnă reducerea barierelor birocratice privind autorizațiile de construcție, reducerea incertitudinii privind reglementările ulterioare etc. Pe scurt, să facem mediul de afaceri din România mai atractiv pentru investitorii români și străini, ceea ce va fi și în beneficiul salariaților și consumatorilor români. Adică exact opusul propunerilor discutate în ultima vreme: suprataxarea, închiderea magazinelor în weekend, autorizarea supermarketurilor doar la periferia localităților, schimbarea formulei matematice de calcul a anuităților constante, schimbarea dobânzii de referință la contractele de credit etc.
