Proiectul noului Cod Silvic a fost trimis, marţi, către toate ministerele pentru avizare şi cred că o legislaţie primară bună este esenţială atunci când doreşti să reformezi un sistem, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
„Rămâne de văzut dacă statul român e sau nu cel mai prost administrator, pentru că atunci când discutăm despre tăieri ilegale sau discutăm despre management defectuos al fondului forestier, aş spune că şi în locurile de stat şi în cele private se întâmplă şi lucruri bune, şi lucruri care n-ar trebui să se întâmple. Însă, în contextul în care discutăm despre noul Cod Silvic şi în contextul în care discutăm despre digitalizarea silviculturii din România şi despre această campanie de împădurire în afara fondului forestier, finanţată din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cred că s-ar cuveni să încep prin a spune că o legislaţie primară bună este esenţială atunci când doreşti să reformezi un sistem. Fără legislaţie adecvată, probabil că e mult mai greu să reuşeşti să faci anumite lucruri. Pe această cale pot să anunţ că, astăzi, am trimis tuturor celorlalte ministere, cred că sunt 17 în total, care urmează să avizeze proiectul pe Codul Silvic. Tot astăzi l-am pus din nou pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru că am centralizat toate acele observaţii pe care le-am primit pe parcursul întregii dezbateri publice şi putem să spunem că avem câteva elemente foarte concrete pe care ar trebui să le prezentăm”, a spus Fechet.
Referitor la una dintre noile prevederi ale Codului Silvic, respectiv accesul în păduri, oficialul a precizat că acest lucru „poate să însemne pe lângă recreere, şi acces la resursele pe care pădurea ni le pune la dispoziţie”.
„Că vorbim de ciuperci, de plimbări cu bicicleta, că ne plimbăm pe jos, este un lucru care nu ar trebui să fie vreodată interzis. Totodată, când vorbim de furtul de lemne, am coborât pragul pentru infracţiune de la 10 mc la 5 mc. Am făcut acest lucru în urma consultării societăţii civile, în urma consultării tuturor entităţilor interesate. Însă eu cred că şi mai important decât acest lucru este măsura complementară a confiscării mijlocului de transport. Degeaba o să facem mii de dosare penale sau zeci de mii de dosare penale şi nu ştim peste câţiva ani cum se vor soluţiona acele dosare. Cred că atunci când intervine măsura confiscării, când rămâi mai pe româneşte fără camionul cu care transporţi lemne furate, acest lucru are un puternic caracter descurajator şi în acest fel peste un an, peste doi sau când vom putea trage linie, vom constata că furtul de masă lemnoasă s-a diminuat. Bineînţeles că această monitorizare şi prevenirea furtului de masă lemnoasă, fie că vorbim de hoţii cu camioane foarte mari sau de cei cu dubiţe, cu autovehicule mai mici, trebuie să fie complementară unui sistem adecvat şi bine digitalizat. Vorbim de foarte mulţi ani despre hărţile satelitare, însă ceea ce pot să spun, astăzi, este că am atribuit contractul de achiziţie publică, avem deja desemnat un câştigător pentru hărţile satelitare”, a susţinut demnitarul.
Întrebat când va fi adoptat noul Cod Silvic, Mircea Fechet a transmis că „în prima şedinţă de Guvern, de îndată ce am cele 17 semnături pe ultima pagină, voi intra cu acest Cod Silvic şi va fi transmis de urgenţă Parlamentului spre adoptare. Sper să fie adoptat foarte repede de cele două camere. Voi merge personal la fiecare comisie unde se va dezbate proiecte. Voi participa la comisiile de fond, precum şi la cele de aviz. Voi merge în plenul Parlamentului pentru a-l susţine în ambele camere”.
Conform Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se află faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 hectare). De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate e pădure).
În plus, documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora.
Totodată, se acordă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi. Astfel, minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.
O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariţia termenului de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.
În context, va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic.