Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit marţi în sens pozitiv prognoza sa de creştere a economiei globale, menţionând forţa neaşteptată a economiei SUA şi măsurile de sprijin fiscal în China.
În prezent, Fondul estimează o creştere a econjomiei globale de 3,1% în 2024, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de proiecţia sa anterioară din octombrie, urmată de o expansiune de 3,2% în 2025.
Mari economii emergente precum Brazilia, India şi Rusia s-au descurcat mai bine decât se credea anterior.
FMI consideră acum că există o probabilitate mai mică de a avea o aşa-numită ”aterizare dură”, o contractare economică după o perioadă de creştere puternică, în ciuda noilor riscuri generate de creşterea preţurilor la materii prime şi problemele din lanţul de aprovizionare cauzate de volatilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu.
FMI prognozează o creştere anul acesta de 2,1% în SUA, 0,9% atât în zona euro, cât şi în Japonia, şi 0,6% în Regatul Unit.
”Ceea ce am văzut este o economie globală foarte rezilientă în a doua jumătate a anului trecut, iar asta se va reflecta şi în 2024”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI, într-un interviu pentru CNBC, marţi.
„Aceasta este o combinaţie a unei cereri puternice în unele dintre aceste ţări, consum privat, cheltuieli guvernamentale. Dar şi, ceea ce este destul de important în contextul actual, o componentă a ofertei, … Deci, pieţe foarte puternice ale forţei de muncă, atenuarea fricţiunilor în lanţul de aprovizionare şi scăderea preţurilor la energie şi materii prime.”
Ultimele cifre oficiale arată că economia SUA a depăşit aşteptările economiştilor în trimestrul patru, cu o creştere de 3,3%.
China s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimul an, inclusiv o redresare dezamăgitoare a cheltuielilor post-pandemice, îngrijorări legate de deflaţie şi o criză în curs în sectorul imobiliar.
Guvernul a implementat o serie de măsuri de stimulare în răspuns, contribuind la revizuirea în sus a prognozei FMI.
Cu toate acestea, prognozele FMI rămân sub media globală de creştere înregistrată între 2000 şi 2019, de 3,8%.
Ratele mai mari ale dobânzilor, retragerea unor programe de sprijin fiscal şi creşterea lentă a productivităţii continuă să aibă un impact negativ, a precizat instituţia.
Politica monetară restrictivă a dus la o încetinire mai rapidă decât se aştepta a inflaţiei în majoritatea regiunilor, ceea ce Gourinchas a numit „cealaltă veste bună”, în raportul de marţi.
FMI estimează că inflaţia globală va fi de 5,8% în 2024 şi de 4,4% în 2025. În economiile avansate, aceasta va încetini la 2,6% anul acesta şi la 2% anul viitor.
„Lupta împotriva inflaţiei este câştigată, şi avem o probabilitate mai mare de a avea o aterizare uşoară. Aşa că asta pregăteşte terenul pentru băncile centrale, Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi altele, să înceapă să reducă dobânzile de politică monetară, odată ce ştim sigur că suntem pe această cale”, a declarat Gourinchas.
