Anii următori vor fi provocatori în zona capitalului pentru economiile din regiune şi din întreaga lume, pentru că există tare din trecut care nu se repară peste noapte, a declarat, luni, la conferinţa „Banking Forum”, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
„Următorii ani vor fi foarte provocatori pentru zona capitalului, dar mai ales pentru economiile nu numai din regiune, dar şi din Europa şi, de ce nu, din întreaga lume, pentru că suntem într-o tranziţie către altfel un alt tip de civilizaţie. Probabil că schimbările pe care le ştim acum să le intuim se vor amplifica în perioada următoare. Unele reguli, inclusiv comerciale, se vor schimba odată cu implementarea revoluţiei digitale la nivel mondial (…) E adevărat, sunt tare din trecut care nu se repară peste noapte. Tare structurale pe care le-am amplificat de-a lungul timpului în 35 de ani şi ne-au ajutat şi vremurile să le amplificăm. Nu suntem singura ţară cu tare structurale. Dacă mă uit la ţări puternice din Europa, vedem că această abordare politico-economică în care ascundem gunoiul sub preş ne arată cât de vulnerabili suntem. Şi aici mă refer la Germania, Franţa, Italia, Spania. Mă uitam pe rezultatele economice din trimestru III la aceste state şi vreau să vă spun că cerul nu e deloc senin în zona respectivă. Germania va avea o contracţie economică la finalul acestui an. Franţa se pare că va avea un deficit de peste 7% la finalul acestui an”, a spus Câciu la evenimentul organizat de Financial Intelligence.
Potrivit demnitarului, băncile ar trebui să devină principalul finanţator pe proiectele realizate din fonduri europene, iar statul român să garanteze împrumutul.
„Ştiţi foarte bine că am lansat ideea ca, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor, să avem un parteneriat pe fonduri europene în care băncile să devină principal finanţator până la perioada în care banii efectiv în valută intră şi în România. Deci, practic să fie finanţator de tip swap la momentul în care un proiect este contractat de statul român, garanţia supremă fiind statul român, putând să pună şi o garanţie colaterală, o scrisoare de garanţie de stat. Ceea ce avem în continuare de făcut este creşterea gradului de intermediere financiară. Suntem încă în zona în care mergem, dacă vreţi, din inerţie. Aşteptăm ca economia să se reconvertească, să vină către a înţelege care sunt beneficiile sistemului bancar şi care sunt beneficiile finanţării rapide. Dincolo de educaţie financiară, este vorba şi de creşterea gradului de intermediere financiară împreună cu Banca Naţională, de ce nu şi împreună cu întreg sistemul bancar”, a explicat oficialul MIPE.
Ministrul de resort a apreciat că, la momentul actual. România are un necesar de finanţare crescut.
„Din perspectiva de nevoie de finanţare a statului român, şi când spun statul român vorbesc de toţi actorii economici implicaţi în legătură cu lucrările de infrastructură, dacă luăm o ancoră de 155 de miliarde de euro în următorii trei ani, angajamentele României din perspectiva investiţiilor, avem un necesar de finanţare crescut. Acest necesar de finanţare nu se va acoperi numai din împrumuturi externe. Este rolul nostru să realizăm acel liant, acel parteneriat serios între sistemul bancar şi Guvern, de ce nu, pe de o parte, dar şi antreprenorii care sunt implicaţi în lucrările de infrastructură pentru finanţare acestor investiţii. Cu alte cuvinte, vestea bună este că nu suntem în lipsă de necesar. Piaţa românească are o lichiditate în excedent. Din punctul meu de vedere este bine structurată şi, în ultimii doi-trei ani a înţeles să fie structurată în mod corect din perspectiva oricăror indicatori financiari-bancari, respectiv depozitele să fie mai mari decât creditele acordate”, a susţinut Adrian Câciu.
Publicaţia Financial Intelligence organizează, luni, cea de-a cincea ediţie a evenimentului „Banking Forum”, la care vor fi prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor şi cei din sistemul bancar.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului.
