Te-ai confruntat vreodată cu o infecție care nu răspunde la tratamentul recomandat? Fenomenul bacteriilor rezistente la antibiotice are un impact tot mai mare – în spitale, în familie și în comunități. Acest articol îți explică în mod clar de ce apar bacteriile rezistente, care sunt factorii principali implicați și ce poți face concret pentru a te proteja și a limita această problemă.
Ce reprezintă rezistența la antibiotice?
Rezistența la antibiotice descrie situația în care bacteriile dezvoltă abilități noi și încep să supraviețuiască tratamentelor create pentru a le elimina. Nu corpul uman, ci bacteriile devin capabile să reziste acțiunii acestor medicamente. În timp, aceste bacterii modificate pot cauza infecții greu de controlat.
Un exemplu comun: pneumonia bacteriană răspunde la tratament, în timp ce virozele (cum ar fi gripa sau răceala) nu au nevoie de antibiotice, deoarece acestea nu acționează asupra virusurilor. Astfel, administrarea inadecvată de antibiotice în infecțiile virale nu aduce beneficii, ba chiar crește riscul de rezistență bacteriană, selectând tulpini rezistente dintre cele care colonizează organismul la momentul respectiv.
Infecțiile rezistente necesită tratamente mai lungi, pot declanșa complicații suplimentare și, uneori, cresc riscul de internare.
Cum își dezvoltă bacteriile rezistența la antibiotice?
Bacteriile pot să se adapteze rapid. Prin mutații spontane, unele dezvoltă metode eficiente de a evita acțiunea antibioticelor. De fiecare dată când aceste bacterii primesc un avantaj – de exemplu, dacă tratamentul nu urmează indicațiile medicului –, populația lor crește și transmite mai ușor „instructiunile” privind rezistența către alte bacterii.
Transferul de gene între bacterii accelerează procesul. Practic, o bacterie care „invață” să supraviețuiască unui antibiotic îl poate transmite și altor bacterii din aceeași specie sau chiar din alte specii. Câteva mecanisme frecvente includ:
- producerea unor enzime care distrug sau modifică antibioticul,
- modificarea structurii celulare pentru a preveni fixarea medicamentului,
- acțiunea unor pompe care elimină rapid medicamentul din celulă.
Un exemplu des întâlnit: infecțiile cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) care apar atât în spitale, cât și în afara lor. Alte bacterii problematice includ Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa, regăsite adesea la pacienții cu boli cronice. Poți afla mai multe despre bacterii pe Medlife și despre cum se răspândesc bacteriile multirezistente.
Cauzele rezistenței bacteriene la antibiotice
Administrarea incorectă a antibioticelor favorizează dezvoltarea bacteriilor rezistente. Practici precum folosirea medicamentelor fără prescripție medicală, întreruperea tratamentului sau automedicația pun presiune pe bacterii care „invață” rapid să reziste.
Exemple de acțiuni care favorizează apariția rezistenței:
- Administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului în caz de răceală sau gripă (cazuri în care aproape întotdeauna cauza este virală, nu bacteriană).
- Automedicația sau recomandarea antibioticelor către alte persoane, fără o evaluare medicală.
- Oprirea tratamentului înainte de perioada stabilită, chiar dacă starea de sănătate pare îmbunătățită.
- Folosirea unor antibiotice necorespunzătoare pentru infecția tratată sau utilizarea resturilor de antibiotice rămase de la tratamente anterioare.
- În domeniul agricol, folosirea antibioticelor pentru creșterea rapidă sau prevenirea îmbolnăvirii animalelor contribuie la apariția bacteriilor rezistente, care pot ajunge în organismul uman prin alimente.
- Igiena precară și lipsa unor proceduri stricte în spitale sau colectivități ușurează răspândirea acestor bacterii.
Cum afectează rezistența la antibiotice sănătatea publică?
Rezistența bacteriilor la antibiotice nu rămâne doar o problemă medicală – impactul se răsfrânge asupra întregii societăți. Statisticile recente indică milioane de cazuri anual la nivel mondial și peste 35.000 de decese în Uniunea Europeană. În România, infecțiile produse de bacteriile multirezistente determină spitalizări îndelungate și costuri ridicate pentru sistemul medical.
Riscul direct este epuizarea opțiunilor de tratament pentru infecțiile obișnuite. Medicul ajunge să folosească antibiotice mai tari, cu reacții adverse puternice sau cu costuri importante. Procedurile chirurgicale, tratamentele oncologice sau bolile cronice devin mai greu de gestionat din cauza complicațiilor infecțioase.
Foarte important, tratarea acestor infecții necesită un timp mai lung și uneori îngrijire specializată. Exemplul unui pacient cu pneumonie cauzată de o bacterie rezistentă arată cum tratamentul standard devine ineficient, fiind nevoie de internare prelungită.
Cum poți preveni rezistența la antibiotice?
Fiecare persoană poate contribui la limitarea rezistenței bacteriene prin urmarea acestor pași, recomandați de specialiști și organizații internaționale.
- Cere sfatul medicului la apariția unor simptome de infecție
Nu începe niciun tratament cu antibiotice fără investigație și recomandare medicală. Medicul stabilește dacă este necesar și care este schema potrivită, pentru a evita folosirea inutilă a acestor medicamente.
- Administrează corect antibioticele prescrise
Urmează tratamentul exact cum l-a indicat medicul. Nu modifica doza și nu întrerupe cura când observi primele semne de îmbunătățire. De exemplu, tratamentul unei infecții urinare include de multe ori până la 14 zile de antibiotice. Oprirea acestora mai devreme poate duce la recidivă sau la selectarea bacteriilor rezistente.
- 3. Nu folosi medicamente rămase sau destinate altora
Fiecare rețetă se potrivește unei infecții precise, cu o cauză clară. Nu reutiliza antibiotice rămase și nu le da altor persoane, nici măcar în familie. Astfel reduci riscul ca bacteriile să devină rezistente într-un grup mai larg.
- 4. Menține o igienă atentă
Spală-te pe mâini cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde după folosirea toaletei, înainte de masă sau la sosirea acasă. În unități medicale, dezinfectează mâinile cu soluții pe bază de alcool conform recomandărilor. Poartă mască în spații aglomerate când sunt anunțate focare de infecții.
- 5. Respectă recomandările privind vaccinarea
Prin vaccinare (de exemplu, împotriva gripei sau infecției pneumococice) reduci șansa de a face infecții grave. Astfel, scade și numărul cazurilor care necesită tratament cu antibiotice.
- 6. Atenție la alimente și sursa lor
Cumpără produse animale din surse autorizate, de preferință eco, unde normele privind utilizarea antibioticelor sunt respectate. Reducând consumul de carne provenită de la animale tratate excesiv, diminuezi contactul cu bacterii rezistente.
Care sunt bacteriile rezistente prioritare pentru sănătate?
Organizațiile de sănătate monitorizează grupul ESKAPE, format din bacterii responsabile de multe infecții spitalicești greu de tratat. Acestea sunt: Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa și Enterobacter spp.
Un exemplu clar: Acinetobacter baumannii produce infecții respiratorii în secțiile de terapie intensivă, iar Klebsiella pneumoniae provoacă infecții ale tractului urinar sau pulmonar la pacienți internați. Rezistența acestor bacterii la antibiotice uzuale ridică probleme serioase pentru tratamentul pacienților deja vulnerabili.
Pe lângă ESKAPE, alte bacterii, cum ar fi Neisseria gonorrhoeae și anumite tulpini de Escherichia coli, îngreunează tratamentul bolilor cu transmitere sexuală sau urinare.
Rezistența bacteriană la antibiotice influențează deciziile medicale, durata și calitatea tratamentelor. Fiecare persoană poate ajuta la reducerea acestei probleme dacă urmează recomandările specialiștilor: cere întotdeauna sfatul medicului, nu întrerupe tratamentul înainte de termen, nu păstra sau redistribui medicamentele. Asigură o igienă atentă pentru tine și cei dragi și informează-te periodic despre schimbările din acest domeniu!
Acest articol are scop informativ. Nu substituie verificarea medicală specializată sau controalele regulate.
Sursa: https://www.medlife.ro/articole-medicale/bacterii-rezistente-la-antibiotice-ce-trebuie-sa-stii
