În timp ce lumea ia măsuri pentru o creștere exponențială a cantității de informații care va trebui procesată și stocată după explozia inteligenței artificiale, în România mulți dintre potențialii beneficiari par să nu înțeleagă ce urmează să-i lovească.
Grupuri gigantice, precum Microsoft, Google sau Amazon, ori entități mai mici anunță pentru perioada următoare investiții care totalizează peste 100 de miliarde de euro în centre de date ce vor fi construite pe toate continentele. Este vizată atât cererea curentă, cât mai ales creșterea fulminantă pe care ar trebui să o aducă dezvoltarea AI.
În acest timp, multe firme mici și destule instituții publice din România continuă să se bazeze și în 2025 pe câteva computere legate în rețea și pe un server care ar putea fi descris cel mai corect ca fiind banal. Lipsesc de nenumărate ori sistemele de protecție la suprasarcină, soluțiile de backup în caz de pană de curent ori de deteriorare a hard diskului, dar și programe anti-malware sofisticate. Cu alte cuvinte, dacă ceva merge prost (și, mai devreme sau mai târziu, ceva va merge prost), accesul la informații importante poate fi pierdut temporar sau chiar definitiv.
Firmele mai mari ori entitățile guvernamentale ceva mai serioase au propriii IT-iști și folosesc sisteme complexe, cu rețele bine configurate, soft antivirus de ultimă generație și camere de servere dedicate. „Cu toate acestea, acele săli de servere nu sunt centre de date. De cele mai multe ori le lipsesc nivelurile foarte înalte de protecție și securitate fizică și cibernetică, sistemele sofisticate de management al temperaturii ambientale ori accesul la surse de energie garantate pe care le oferă centrele de date specializate”, spune Bogdan Ciotlăuș, CEO și fondator al companiei de IT efectRO din Cluj Napoca.
Încă nepregătiți
Într-adevăr, multe firme și instituții cred că sistemele IT pe care le operează sunt suficiente pentru nivelul de activitate pe care îl au și doar puține iau în calcul migrarea către un centru de date profesionist. Eduard Patriche, cofondator al 20xHost din Brașov, spune că piața tradițională de găzduire web este suficient de concurențială și de diversă încât să ofere servicii bune la prețuri decente oricărui tip de client, iar multe firme și entități guvernamentale le folosesc deja de ani buni. Lucrurile se schimbă când vine vorba de interesul pentru serviciile mai sofisticate disponibile în acest domeniu.
„Din păcate, în România există încă foarte multe companii și instituții publice care nu înțeleg exact importanța centrelor de date moderne, mai ales prin prisma revoluției pe care o va aduce inteligența artificială. Când managerii și șefii de instituții vor pricepe cât de mult contează să prinzi trenul AI, probabil își vor da seama și că sunt mari șanse ca infrastructura proprie să nu facă față cantității de date și puterii de procesare necesare inteligenței artificiale. Și atunci vor înțelege și cum îi pot ajuta centrele de date din acest punct de vedere”, explică el.
Facturi neprietenoase
Ca de cele mai multe ori, statului pare să-i pese de antreprenori doar atunci când le cere bani. Totuși, parcă în ultima vreme lucrurile s-au mai schimbat, crede Eduard Patriche de la 20xHost, arătând că cel puțin o parte din angajații din sistemul public par să fie mai deschiși și să înțeleagă mai bine provocările tehnologice. „Din păcate, este încă destul de multă neclaritate și impredictibilitate. Am prefera să simțim și un pic de sprijin, mai ales în ceea ce privește prețul la electricitate”, spune el.
Într-adevăr, centrele de date „înghit” foarte mult curent și, pe măsură ce tot mai multe resurse vor fi dedicate inteligenței artificiale, consumul va crește semnificativ (în primăvară ajungând deja să reprezinte 2% din necesarul de energie la nivel global). „Un rack clasic avea nevoie de circa 10-12 KWh, unul dedicat AI poate ajunge la un consum de zece ori mai mare, adică de 100-120 KWh”, arată Ruben Magdici, CEO al Centrului de date Maghost din Timișoara. În ciuda dificultăților curente legate de energia prea scumpă, omul de afaceri este optimist. „Sunt în lucru sau în faza de proiect numeroase parcuri fotovoltaice, dar și două investiții semnificative, o termocentrală pe gaze cu o capacitate de 1,7 GW la Mintia, lângă Deva, și încă două reactoare, cu o capacitate totală de 1,4 GW, la centrala nucleară de la Cernavodă Dacă se vor materializa, vor crește semnificativ producția de electricitate și, în concluzie, vor duce și la o scădere a prețului mediu”, crede el.
Un domeniu cu potențial
Până atunci, piața locală a centrelor de date rămâne destul de mică. În total, potrivit bazelor de date online, operează în România 63 de astfel de facilități, 28 din ele fiind localizate în Capitală, 10 în Timișoara și opt în Cluj-Napoca. Unele din ele sunt parte a unor firme mai mari de IT&C, așa că este greu de estimat nivelul veniturilor realizate doar din această activitate. Unul dintre cei mai importanți jucători este Orange România, care are șapte centre de date (câte două în București și Brașov și câte unul în Cluj-Napoca, Iași și Galați), iar alte companii importante din zona IT&C care operează și centre de date sunt GTS Telecom, Teletrans sau iNes Group.
Cele mai multe dintre firmele specializate în centre de date au, deocamdată, cifre de afaceri anuale destul de mici, de sub un milion de euro. Liderul pieței pare a fi Grupul M247, controlat de firma britanică cu același număr. Cele două entități înregistrate în România (M247 Europe SRL și M247 DC Romania SRL) au raportat pentru 2024 venituri agregate de 181 de milioane de lei, un profit net total de 34 de milioane de lei și aproape 80 de angajați. M247 operează două centre de date situate în cartierul bucureștean Pipera, dar cifrele impresionante au legătură și cu faptul că o bună parte din clienți sunt internaționali. Reprezentanții companiei dezvăluiau în cursul acestui an că România genera circa 20% din businessul total al companiei, dar planurile vizau o creștere semnificativă a acestui procent. „Resursa de talente de aici este remarcabilă, combinând expertiza tehnică cu un puternic spirit antreprenorial, astfel că vedem România atât ca un centru al operațiunilor noastre de bază, cât și ca o poartă spre piețele europene mai largi”, spunea Phil Aboud, CEO internațional al grupului britanic.
Viitor dinamic
Piața locală pare, într-adevăr, să devină tot mai interesantă. Infinite Chain, de pildă, construiește la Toplița un centru de date care va avea în stadiul final 5.400 de metri pătrați și o capacitate totală de 50 MW (cu alimentare cu electricitate din surse regenerabile). Iar Guvernul României și Google au semnat în 2024 un memorandum prin care gigantul american și-a exprimat intenția de a investi peste două miliarde de dolari într-un centru de date în țara noastră.
Nu toate investițiile par a fi, însă cu noroc. În 2021, ClusterPower anunța construcția unui centru de date în Dolj, în care urma să investească 36 de milioane de euro și care ar fi trebuit să se alimenteze cu electricitate produsă de propria termocentrală pe gaz. În perioada 2022-2024, compania care operează proiectul, Cluster Energy SRL, a avut însă venituri agregate de 72 de milioane de lei și o pierdere netă agregată de 77 de milioane de lei. „Cel mai probabil creșterea prețului la energie, dar și cererea încă modestă de pe piața locală au adus aceste rezultate nu tocmai plăcute”, explică o sursă din domeniu.
