Europa se confruntă cu o schimbare demografică profundă, iar îmbătrânirea activă devine nu doar o temă socială, ci și una economică. La nivelul Uniunii Europene, politicile publice se concentrează tot mai mult pe crearea unui cadru în care vârstnicii să poată rămâne activi și independenți. În acest context, România are încă mult de recuperat – iar soluția, spune Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, este o strategie națională clară și o instituție dedicată.
„România are nevoie de o strategie națională cu obiective clare privind prevenția, digitalizarea, îngrijirea și participarea vârstnicilor în viața comunității. O astfel de abordare nu este doar socială, ci și economică: valorificarea experienței seniorilor reduce presiunea pe sistemul de pensii și sănătate și întărește solidaritatea între generații. Din păcate, România irosește complet acest potențial, cu o bună parte din populația de peste 55 de ani lăsată fără sprijin”, a declarat Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European susține că îmbătrânirea activă nu mai este privită doar din perspectiva sănătății publice, ci ca o componentă a dezvoltării economice a Uniunii Europene. „Parlamentul European lucrează la inițiative legislative care sprijină participarea activă a vârstnicilor în societate: Strategia europeană pentru îngrijirea pe termen lung, Planul european de combatere a cancerului sau cel dedicat bolilor cardiovasculare, programele cu finanțare europeană EU4Health și Fondul Social European+, precum și pachetul privind competențele și formarea continuă. În toate aceste politici, accentul este pus pe prevenție, pe viață sănătoasă și pe prelungirea vieții active, prin sprijin pentru o viață independentă, recalificare și implicare comunitară”, a spus Negrescu. În ceea ce privește România, acesta consideră că sunt șanse să recuperăm decalajele, însă doar dacă țara adoptă o viziune pe termen lung și un cadru de politici coerente: „Este nevoie de programe de formare și reconversie profesională pentru persoanele de peste 55 de ani, de servicii medicale moderne și accesibile, dar și de centre comunitare care încurajează implicarea socială. Fondurile europene oferă cadrul necesar prin Fondul Social European+, EU4Health și PNRR. Este important să privim îmbătrânirea activă nu ca pe o povară, ci ca pe o investiție în potențialul unei generații valoroase, care poate contribui încă la dezvoltarea economică și socială a țării”.
Un alt aspect esențial, spune el, ține de coordonarea instituțională. Fără responsabilități bine definite, politicile au un efect limitat. „România are nevoie de o structură națională dedicată îmbătrânirii active. Poate fi un departament guvernamental sau o agenție coordonatoare, care să reunească politicile de sănătate, muncă, urbanism, educație și digitalizare. Crucială ar fi consultarea organizațiilor reprezentative și implicarea directă a seniorilor în definirea direcțiilor de acțiune. Această instituție ar trebui să conecteze programele europene cu cele naționale, să asigure coerență între ministere și să promoveze o schimbare de mentalitate: de la ideea de limitare, la recunoașterea vârstei ca sursă de competență, demnitate și contribuție pentru societate”, a încheiat Negrescu.
