Europa de Est are un preț mai ridicat la energia electrică pe piețele PZU decât Europa de Vest, pe fondul creșterii continue a cererii de energie electrică din zona estică, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
‘Europa de Est are un preț la energia electrică pe piețele PZU mai ridicat decât Europa de Vest. Acest lucru se datorează creșterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creșterii importurilor de energie electrică în Ucraina (datorită distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) și Republica Moldova (datorită reducerii cantităților de gaze care ajunge în această țară pentru producerea de energie electrică). Dar această situație a venit la pachet cu blocajele de capacitate în rețeaua din țările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria)’, a afirmat președintele AEI într-o analiză, transmisă AGERPRES.
Conform sursei citate, după sincronizarea Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană (martie 2022, în regim de urgență), fluxurile de energie în regiunea estică au crescut datorită faptului că Ucraina și Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia și România.
În analiză se menționează că aceste fluxuri noi în Europa de Est au crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest (Austria, Slovacia, Ungaria un nod central al rețelei ENTSO-E). Totodată, fluxurile noi au făcut redispecerizarea mai dificilă (operatorii de sistem au trebuit să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru stabilitate) și au accentuat diferențele de preț între Europa de Vest (unde rețeaua e densă și interconectată) și Europa de Est (unde există gâtuiri ale rețelei).
‘Restricțiile de export în țările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer au determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona ‘de surplus’ spre zona mai ‘deficitară’ să fie restricționat. Acest lucru a redus posibilitățile ca prețurile din zonele estice să se ‘equalizeze’ cu cele din vest. Aceasta pe fondul creșterii cererii de energie electrică urmare a importurilor din Moldova și Ucraina. Această situație a creat o protejare a creșterii prețului energiei electrice în țările din Europa de Vest și a determinat o creștere a prețurilor în Europa de Est. Nu există dovezi publice sau investigații oficiale care să indice că țările din Europa Centrală au introdus sau menținut intenționat aceste limitări pentru a favoriza țările vestice, dar aceasta a determinat o creștere de preț a energiei electrice în Europa de Est’, se mai arată în document.
Potrivit cercetării, disparitatea ‘imensă’ a prețurilor în principal în Bulgaria, Grecia și România împotriva restului țărilor se bazează pe o varietate de factori, atât ‘aparente, cât și ascunse’, ca fiind climatice, geopolitice și structurale (amestec de generație, rețele, interconexiuni). Cu alte cuvinte efectul blocajului curgerii energiei ieftine din vestul Europei în Estul Europei este real, dar intenția nu este dovedită.
Astfel, blocajul provine mai degrabă din subdimensionarea istorică a rețelelor; întârzieri în proiectele de interconectare (inclusiv cu Ungaria și Slovenia); fluxuri neplanificate dinspre Germania și Cehia (‘loop flows’) și creșterea bruscă a cererii în Sud-Est, inclusiv din cauza tranzitului spre Ucraina.
Analizând prețurile medii din Europa de Est și cele din Europa de Vest se poate observa faptul că acestea sunt mai mari în Est.
Conform sursei citate, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat Uniunii Europene un mecanism de compensare pentru statele din Estul Europei, afectate de blocajele de rețea și prețurile mai ridicate la energie electrică.
‘România a argumentat că diferențele persistente de preț – chiar și de peste 20% față de Vest – sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piața locală. Propunerea, însă, a fost urmată de acțiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria – Romania. În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să efectueze consecințele unui sistem de piață fragmentat, în care prețurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice’, se mai precizează în document.
