După ani buni de creștere dezechilibrată, acum am intrat într-o perioadă de reașezare a economiei pe baze mai sănătoase. Prin urmare, 2026 nu va fi un an al entuziasmului, dar nici unul al panicii. Este, mai degrabă, momentul în care România încearcă să-și regleze motoarele economiei, să-și achite din datorii și să continue drumul într-un ritm sustenabil.
Pentru companii, pentru investitori și pentru populație, 2026 nu vine cu așteptări mari: economia va crește, dar timid. De vină sunt deciziile fiscale dure, luate sub presiunea deficitului bugetar, și amânarea măsurilor de reformă a statului. Sunt însă și vești bune – în țară urmează să intre mulți bani europeni. Dacă statul reușește să-i transforme în șantiere, investiții și locuri de muncă, vom putea vorbi chiar de un an bun, care să depășească toate prognozele din prezent, care indică o creștere economică modestă, situată, în cele mai multe scenarii, între 1% și 1,5%.
Deficitul, o mare povară
Orice discuție despre economia României în 2026 pornește de la deficitul bugetar. După ani în care dezechilibrele au fost ignorate, presiunea a devenit mult prea mare pentru buget. Statul român intră în noul an cu nevoi uriașe de finanțare: o parte însemnată din împrumuturile vechi trebuie refinanțate, iar cheltuielile încă sunt mult prea mari pentru ceea ce poate suporta economia. Tocmai de aceea, 2026 este construit pe ideea de consolidare fiscală: teoretic, mai mult control al cheltuielilor și mai multe venituri la buget. În acest context, ținta de deficit devine un semnal de credibilitate, atât pentru investitori, cât și pentru partenerii europeni. Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar ar urma să coboare spre 6% din PIB, un nivel încă ridicat, dar care indică o schimbare de direcție față de anii anteriori. Totuși, așa cum a puctat și premierul Ilie Bolojan, rolul investițiilor este esențial în această ecuație. „Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare. Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026. Am toată încrederea că, dacă vom menține acest curs, România va reuși să-și atingă potențialul, iar viața românilor va fi predictibilă și prosperă”, a declarat Ilie Bolojan.
Banii europeni pot schimba jocul
Dacă există un element care să schimbe dinamica economiei în 2026, acesta este reprezentat de fondurile europene. România are, pe hârtie, sume importante la dispoziție, atât din politica de coeziune 2021–2027, cât mai ales din PNRR. Prin politica de coeziune 2021–2027, România are la dispoziție peste 30 de miliarde de euro, bani destinați infrastructurii, dezvoltării regionale, educației, sănătății și competitivității economice. După un start lent al exercițiului, 2026 este văzut drept anul în care plățile ar trebui să accelereze. Astfel, anul viitor România ar putea atrage, realist, până la 6 miliarde de euro din fonduri de coeziune. Pentru economie, acest lucru înseamnă șantiere noi, contracte pentru companii și un efect de multiplicare important în sectoare-cheie.
A doua sursă majoră este Planul Național de Redresare și Reziliență, un instrument diferit de fondurile clasice, atât prin structură, cât și prin condiționalități. România mai are de atras sume semnificative din PNRR, însă fiecare tranșă depinde de îndeplinirea unor jaloane și reforme asumate. Pentru 2026, ultimul an în care mai putem accesa aceste fonduri, scenariul realist este ca România să încaseze între 4 și 6 miliarde de euro. Acești bani sunt esențiali pentru investiții în digitalizare, energie, infrastructură și modernizarea administrației, dar vin la pachet cu presiune politică și administrativă.
Adunate, cele două mari surse conturează o miză clară pentru anul viitor: între 10 și 12 miliarde de euro ar putea intra în România din fonduri europene în 2026, într-un scenariu oarecum favorabil. Este o sumă comparabilă cu un program masiv de investiții publice, imposibil de finanțat exclusiv din bugetul național. Pentru economie, acești bani pot face diferența dintre o creștere modestă și una susținută.
Anul taxelor mai mari
Cea mai clară modificare care afectează mediul de afaceri este majorarea impozitului pe dividende la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Practic, impozitul se dublează față de nivelul de acum câțiva ani și ajunge la un prag care schimbă radical calculele antreprenorilor. La scară macro, impactul este semnificativ: statul mizează pe venituri suplimentare de ordinul miliardelor de lei anual, obținute rapid și relativ ușor de colectat.
O altă schimbare importantă a taxării în 2026 privește proprietatea. Până acum, impozitul pe locuință a fost una dintre cele mai „prietenoase” taxe din România. Pentru majoritatea apartamentelor construite înainte de 1990, valoarea impozabilă era diminuată prin reduceri aplicate pentru vechime, iar primăriile aveau suficientă libertate să mențină cote mici. De anul viitor, lucrurile se schimbă: reducerile sunt eliminate, iar baza de calcul este actualizată. Concret, acolo unde ani la rând grila fiscală pornea de la valori modeste, noul sistem urcă valoarea impozabilă standard pentru clădirile rezidențiale cu structură din beton sau cărămidă, dotate cu utilități, la peste 2.600 de lei pe metru pătrat. Mai mult, legea limitează marja de manevră a autorităților locale. Pe acest fond apare și așa-numita „taxă pe lux”. Pentru locuințele a căror valoare impozabilă depășește pragul de 2,5 milioane de lei, statul introduce o taxă suplimentară de 0,9%, aplicată doar diferenței peste acest plafon. Schimbările nu se opresc la clădiri. Și pe zona de terenuri grilele sunt recalibrate. Pentru companii, impactul noilor taxe este mai tehnic, dar mai costisitor. Pentru firme, categoria „clădiri rezidențiale” va dispărea, toate imobilele fiind considerate nerezidențiale. Acestea vor fi evaluate pe baza rapoartelor de evaluare și vor fi impozitate cu cote cuprinse între 0,2% și 1,3%.
Deși nu reapare o taxă auto clasică, 2026 aduce o creștere a poverii fiscale pentru mașini. Astfel, impozitul auto va fi recalculat ținând cont de trei piloni principali: capacitatea cilindrică, norma de poluare și, în anumite cazuri, valoarea vehiculului. Vehiculele noi sunt „premiate”, în timp ce impozitul pentru cele vechi și poluante va crește substanțial. O altă noutate este că va plăti toată lumea: mașinile electrice, până acum complet scutite de impozit în multe localități, vor avea o taxă anuală de aproximativ 40 de lei. Se introduce o „taxă pe lux” și pentru automobilele. Vehiculele a căror valoare depășește pragul de 375.000 lei vor fi taxate cu un procent din excedent, similar modificărilor de la clădiri.
Anul viitor crește și acciza la benzină și motorină, ceea ce se va reflecta în prețurile din stațiile de alimentare. Potrivit estimărilor, aceasta s-ar putea traduce într-un plus de zeci de bani pe litru. Pentru șoferi, efectul imediat va fi un cost mai mare la fiecare plin, dar efectele se vor propaga în lanț — prețurile transportului de bunuri și serviciile dependente de combustibil vor urca, ceea ce poate duce la presiuni inflaționiste asupra produselor alimentare și a altor bunuri de consum.
De asemenea, și accizele pentru băuturile alcoolice vor crește semnificativ, la fel ca cele pe produsele din tutun și la produsele nealcoolice cu zahăr adăugat.
Motive de optimism
Deocamdată nu avem multe cifre verificate care să ne permită să ne facem o imagine clară despre cum va arăta economia în 2026. Dacă ne uităm la execuția bugetară la zece luni, poate exista ceva optimism. Deficitul bugetar este de 5,72% din PIB, adică avem o diminuare fațǎ de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadǎ a anului trecut (6,22%), ce confirmǎ că direcția este cea corectă. Pentru luna octombrie mai sunt câteva date care merită remarcate: colectarea TVA a fost în această lună de 13,6 miliarde de lei, cel mai mare nivel din 2025, iar cheltuieli de personal au scăzut, tot în octombrie, cu 500 de milioane de lei. Poate și de aceea, relativ optimiste par și marile bănci. Pentru anul 2026, cele mai recente prognoze ale economiștilor de la ING Bank și BCR (Erste) indică un context economic unde inflația se va tempera semnificativ. ING estimează că inflația va rămâne ridicată în prima parte a anului 2026, iar la finalul lui 2026 ar urma să se situeze în jur de 4,5%, în timp ce BCR anticipează o scădere mai pronunțată: spre aproximativ 3,7% la finalul lui 2026. Ambele instituții cred că Banca Națională a României va păstra dobânda-cheie neschimbată la 6,50% cel puțin până în primăvara lui 2026, din cauza presiunilor inflaționiste. În loc de concluzie, putem puncta că ING prognozează o creștere economică de circa 1,4% în 2026, impulsionată de investiții, în special din fondurile europene, chiar dacă consumul rămâne moderat. BCR vede o accelerare mai vizibilă, cu un ritm al PIB de aproximativ 2,1% în 2026, reflectând o activitate economică mai solidă decât în 2025.
