Partidul Social Democrat propune șase criterii care să fie avute în vedere în cadrul reformei administrativ-teritoriale pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ.
Europarlamentarul Dragoș Benea, nominalizat de PSD în urmă cu două săptămâni pentru a coordona un grup de lucru privind reforma administrativ-teritorială, a anunțat că, în urma discuțiilor exploratorii, au fost identificate șase criterii pentru a fundamenta o ‘matrice a sustenabilității’ administrative.
‘Această matrice va presupune un algoritm de punctare (…) care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ și care trebuie să fie reorganizate și comasate’, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă susținute, luni, la sediul PSD.
Criteriile propuse de social-democrați sunt:
– populația și demografia;
– sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum și gradul de colectarea a taxelor și impozitelor locale;
– capacitatea administrativă: competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase;
– conectivitatea: distanța dintre UAT-ul respectiv și infrastructura de transport, unități sanitare sau de pompieri;
– accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de școli, dispensare, grădinițe, creșe, medici);
– serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.
În fiecare județ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare, în jurul instituției prefectului. În acest comitet vor mai fi reprezentate: Consiliul Județean, Oficiul de cadastru, Direcția județeană de statistică, Inspectoratul școlar, Poliția, Direcția agricolă.
‘Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și, pe baza criteriilor, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către MAI și Ministerul Dezvoltării. Un alt obiectiv al acestui demers este ca, după parcurgerea tuturor acestor etape, să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust și care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului’, a spus europarlamentarul.
Dragoș Benea a subliniat că implementarea reformei nu presupune o dispariție a ‘rădăcinii satului’ românesc.
‘Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume: sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective. Aici aș forța o analogie (…) cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităților școlare. Acea comasare de școli a presupus pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ. Asta nu înseamnă că a dispărut școala cu totul, că s-a desființat. Elevii tot acolo merg, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili-șefi, consilii de administrație’, a explicat el.
Potrivit acestuia, se lucrează inclusiv cu instrumente complexe de inteligență artificială, fiind coroborate volume foarte mari de informații, din baze de date publice.
Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic, pe care PSD este pregătit să și-l asume, având în vedere că va fi în beneficiul cetățenilor, a susținut Benea.
‘La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de așteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanțial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanțări europene sau de la bugetul de stat, pe care în actualul format administrativ nu le-ar putea obține din cauza fragmentării și fărâmițării administrative’, a menționat el.
Benea a precizat că modificările sunt importante în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, unde va exista o scăderea a fondurilor de coeziune comparativ cu anii anteriori.
El a afirmat că în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori. Totodată, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administrație locală ‘bugetofagă’, de nivel ‘orășenesc’.
