După mai multe luni de discuții și negocieri, la 30 aprilie Ucraina a semnat cu Statele Unite un acord pentru înființarea unui fond comun de investiții pentru reconstrucția țării. Fondul va fi capitalizat, parțial, din veniturile din extracția viitoare a resurselor naturale și el va fi deținut gestionat în comun de ambele țări, pe bază de parteneriat egal. Acordul include o prevedere care va permite preluarea de către SUA a resurselor minerale viitoare în condiții de piață competitive. Ucraina are rezerve substanțiale de minerale-cheie, dar unele se află acum pe teritoriul ocupat de Rusia. Un astfel de parteneriat cu SUA ar putea fi util și pentru România, care deține resurse importante de minerale critice, dar are nevoie de bani pentru a le exploata.
Acordul a desemnat Corporația Financiară Internațională pentru Dezvoltare (DFC) a SUA ca partener american în cadrul acordului. DFC a fost agenția de referință a administrației Trump pentru a gestiona multe dintre noile sale inițiative privind mineralele critice. Aceasta extinde în mare măsură mandatul unei agenții care a finanțat doar patru proiecte critice de minerale în 2024.
Ce minerale deține Ucraina
Kievul estimează că aproximativ 5% din „materiile prime critice” ale lumii se află în Ucraina.
Acestea includ aproximativ 19 milioane de tone de rezerve dovedite de grafit, despre care Agenția de stat Ucraineană de Studiu Geologic spune că face din națiune „una dintre primele cinci țări” pentru furnizarea acestui mineral. Grafitul este folosit pentru a produce baterii pentru vehicule electrice, arăta o analiză BBC. De asemenea, Ucraina deține 7% din rezervele de titan ale Europei, un metal ușor utilizat în construcții diverse, de la avioane la centrale electrice. Această țară mai găzduiește o treime din toate zăcămintele europene de litiu, componenta cheie a bateriilor actuale. Alte elemente identificate în Ucraina includ beriliul și uraniul, ambele fiind cruciale pentru armele nucleare și reactoare. Depozitele de cupru, plumb, zinc, argint, nichel, cobalt și mangan sunt, de asemenea, semnificative. În plus, Ucraina deține zăcăminte importante de metale din pământuri rare. Acestea sunt un grup de 17 elemente care sunt utilizate pentru a produce arme, turbine eoliene, electronice și alte produse vitale în lumea modernă.
Resurse confiscate de ruși
Unele dintre zăcămintele minerale au fost confiscate de Rusia. Potrivit oficialilor ucraineni, resurse în valoare de 350 de miliarde de dolari (277 de miliarde de lire sterline) sunt astăzi în teritoriile ocupate. În 2022, SecDev, o firmă de consultanță în risc geopolitic cu sediul în Canada, a efectuat o evaluare, care a stabilit că Rusia ocupase 63% din minele de cărbune ucrainene, precum și jumătate din zăcămintele sale de mangan, cesiu, tantal și pământuri rare.
România: Reevaluarea zăcămintelor, abandonată
„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arăta în „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, adoptată în primăvara anului 2023. Un astfel de program, care prevedea reeavaluarea tuturor zăcămintelor României, a fost demarat de Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (devenită între timp Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon), dar ulterior s-a blocat.
Deși nu știm exact de ce resurse de materii critice dispunem, România este una din țările europene care deține multe din cele 34 de minerale definite drept critice de către Comisia Europeană. Există zăcăminte importante de cupru, siliciu, grafit și magneziu, dar ele sunt prea puțin exploatate sau deloc. România a închis foarte multe exploatații miniere după 1990 pentru că nu mai erau fezabile, dar odată cu explozia prețurilor, ele au redevenit rentabile. Problema noastră este că avem nevoie de investiții mari pentru a reîncepe exploatarea lor, iar, în unele cazuri, acest lucru este chiar imposibil. Totuși, primul pas care trebuie făcut este actualizarea hărților cu resurse, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon spune că vom avea un program naţional de explorare aprobat cât mai curând, chiar în această lună.
Ce știm
Munții Apuseni reprezintă una dintre zonele în care sunt prezente cele mai multe materii prime rare. De exemplu, la Baia de Arieș (Alba) există bismut într-o cantitate de 2.000 de grame pe tonă. Acesta se regăsește sub formă de sulfuri sau sulfosăruri, dar și ca oxid sau bismut activ. Alte posibile surse de bismut ar putea fi exploatate la Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei. Bismutul este utilizat în industrie pentru obținerea aliajelor cu temperatură de topire scăzută. Sărurile de bismut sunt utilizate în medicină și cosmetică, iar aliajele de bismut sunt tot mai populare ca alternative la cele de plumb.
Un metal rar foarte căutat la nivel internațional este germaniul, iar el poate fi găsit în toate cele trei zone miniere din Apuseni: Baia de Arieș – 12 grame/tonă, Zlatna – 33 grame/tonă, Bucium – 12 grame/tonă, Barza – 13 grame pe tonă și Roșia Montană – 16 grame/tonă. Germaniul metalic este folosit ca semiconductor în tranzistori și alte dispozitive electronice. Utilizările curente ale germaniului includ integrarea sa în sistemele de fibră optică și celulele solare. Compușii germanici sunt, de asemenea, utilizați drept catalizatori, precum și materiale pentru nanofire.
În alte zone ale țării se găsesc staniu (Tarnița, Bocșa, Valea Morii – Barza și Nistru), beriliu (Teregova – Caraș-Severin), litiu (Munții Lotrului), vanadiu (Munții Pădurea Craiului, Ciungani – Căzănești, Căpuș), cobalt (Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă), galiu (Bălan, Rodna, Săcărâmb), magneziu (Budureasa – Bihor), titan (Glogova, Ohaba, Clejnești, Poienari sau nisipurile marine de la Chituc), niobiu și tantal (Grădiștea de Munte), grafit natural (în Munții Parâng în zona Baia de Fier-Polovragi) și „pământuri rare” (Glogova, Grădiștea de Munte, Ohaba, Clejnești, Poienari-Tigveni și Jolotca-Ditrău).
În ceea ce privește resursele de aur – argint, minele sunt închise, iar unele se află în etapa de conservare.
