De ani de zile ne jucăm cu focul în timp ce ignorăm toate avertismentele! Dacă alții au încercat să-și vindece economiile după pandemie, noi am aruncat cu bani de parcă ziua de mâine nu ar mai veni – creșteri uriașe de pensii și salarii, ajutoare de stat fără număr și fără perdea, proiecte de infrastructură fără miză sau sens. Deficitul bugetar a urcat până la cer, dinamitat de promisiuni electorale transformate în politici fiscale. Prin urmare, agențiile de rating au schimbat perspectiva României la negativă de la stabilă. E totuși mare lucru că ne-au confirmat calificativul „BBB-”, adică ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor… Văzând cât de ineficient este sectorul public, câte tâmpenii fac guvernații și cât de mult și de prost ne împrumutăm, avem toate motivele să fim pesimiști. Totuși, privind în ansamblu, realitatea economică arată altfel. Potențialul României este uriaș, iar sectorul privat o dovedește din plin. Avem companii competitive la nivel global și, curios, numeroase industrii care încă atrag investiții străine importante. Suntem lideri regionali în sectorul energetic, iar asta și fără gazele din Marea Neagră, și, de asemenea, am devenit în scurt timp performeri în domeniul economiei circulare. Avem un sector al construcțiilor efervescent, iar asta se vede mai ales în numărul de kilometri de autostradă dați în folosință, dar și o piață imobiliară neașteptat de „rezilientă”. Iar, peste toate, avem numeroși antreprenori de top.
Este păcat că nu reușim să creștem baza de impozitare, să reducem birocrația, să combatem evaziunea fiscală și să tăiem mare parte din cheltuielile publice – cam asta este tot ce trebuie făcut, iar România va prospera. Bineînțeles, în acest timp, este de la sine înțeles că nu e cazul ca guvernanții să facă noi prostii, adică să continue cu politicile fiscale incoerente și cu alte măsuri stupide.
De ce este acum nevoie de responsabilitate mai mult ca oricând? Oricât de grave sunt vulnerabilitățile noastre interne, putem să supraviețuim cu bani europeni și cu jumătăți de reforme. Însă în momentul în care ne vor lovi niște șocuri externe grave, va fi un dezastru. Ne împrumutăm scump, și probabil o să fie și mai rău, dar măcar avem de unde să luăm bani. Într-un scenariu pesimist, nimeni nu o să ne mai dea nimic. Nici măcar FMI! Iar economia globală arată deja semne de fragilitate. Politicile protecționiste ale SUA sub Trump au început să-și pună amprenta pe comerțul internațional, așa că OCDE a redus estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an. Singurul lucru bun e că încă vorbim de creștere…
În fața unei perioade de mari incertitudini, așa cum sună discursul „la vârf” în diplomația prezentului, putem spune că avem niște „cărți în mână”, din care cea mai importantă este apartenența la Uniunea Europeană. Din păcate, politicienii noștri nu au habar de marele joc economic: nu știu reguli, nu pot rezolva ecuații, nu sunt capabili să anticipeze. Ei par, în schimb, specialiști la tot ce este legat de zaruri: barbut, table sau, în cel mai bun caz, „nu te supăra frate!”. Iar asta le-a mers cu românii, nu cu instituțiile europene sau cu agențiile de rating. Prin urmare, dacă România va ieși întreagă din nebunia care se anunță în economia globală, va exista o sigură explicație logică: din nou, am avut mult noroc!
