Banca Centrală a Greciei (BoG) a înrăutăţit luni previziunile privind evoluţia economiei, pentru a doua oară din decembrie, pe fondul posibilei escaladări a crizelor geopolitice din Ucraina şi Orientul Mijlociu, cu consecinţe asupra mediului economic mondial, informează publicaţia Kathimerini.
PIP-ul Greciei ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 2,3%, de la 2,5%, previzionat anterior, în linie cu estimarea Comisiei Europene, deşi în proiectul de buget este prevăzută o expansiune de 2,9%.
Creşterea din 2023, deşi a depăşit media din zona euro, s-a situat la 2%, sub previziunile autorităţilor elene.
Principalele motoare de creştere a activităţii economice vor continua să fie investiţiile şi consumul privat, iar contribuţia externă va fi negativă. Politica monetară va fi relaxată, în timp ce investiţiile publice vor contribui pozitiv la avansul economiei, datorită PNNR.
Totuşi, Banca Centrală a Greciei avertizează asupra tensiunile geopolitice, a ratei absorbţiei fondurilor europene mai reduse, a posibilelor întârzieri ale reformelor, care ar putea frâna îmbunătăţirea productivităţii economiei şi a competitivităţii afacerilor.
De asemenea, economia ar putea fi afectată de fenomenele meteo extreme.
BoG a identificat provocările importante cu care se confruntă economia: controlul inflaţiei, accelerarea investiţiilor, rezolvarea deficitului de forţă de muncă şi lipsei de calificare a unor angajaţi, asigurarea securităţii energetice prin investiţii în energie curată, menţinerea stabilităţii fiscale, gestionarea eficientă a creditelor neperformante, implementarea reformelor structurale pentru a sprijini creşterea pe termen lung, consolidarea competitivităţii economiei pentru a reduce deficitul de cont curent, accelerarea ritmului privatizării şi a programului de reformă.
