Dobânda de referință a Băncii Naționale a României (BNR) este de 6,5% pe an și va rămâne la acest nivel sau foarte aproape și o bună parte a anului viitor. Aceasta ne oferă o predictibilitate a dobânzilor bancare pentru următoarele 9-12 luni, desigur, cu premisa că nu vom avea parte de crize majore în zona externă. Iar predictibilitatea este un lucru bun, mai ales că nivelul dobânzilor bancare din prezent nu pare unul prohibitiv pentru potențialii clienți persoane fizice sau juridice.
Consiliul de Administrație (CA) al BNR a decis, în ultima ședință de anul acesta, să păstreze nivelul de 6,5% pentru dobânda de politică monetară, de 5,5% pentru facilitatea de depozit și de 7,5% pentru cea de credit. Raportul BNR arată că reducerea dobânzii, cu scopul de a ajuta economia, care are nevoie de finanțare ieftină, nu a fost posibilă în condițiile în care rata inflației se află pe un trend de stagnare, nu pe unul de reducere. Rata anuală a inflației s-a situat, în octombrie, la 4,7%, în ușoară urcare de la 4,62% în septembrie, iar estimările BNR pentru sfârșitul anului indică o inflație de 4,9%. Inclusiv anul viitor, așteptările BNR sunt de o ușoară scădere în primul trimestru, de până la 3,7%, urmată de o creștere până la 4,7% în al doilea trimestru, după care o coborâre către 3,3% în septembrie 2026.
Estimarea BNR pentru finalul lui 2025 este de 3,5% pentru inflație, dar guvernatorul BNR ne spune că este doar o estimare. „De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public, cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta, bineînțeles, și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și, în consecință, aceasta prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și, în funcție de ele, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului asupra inflației.
Incertitudinea este cuvântul de ordine pentru anul viitor și nu doar din cauza alegerilor care urmează și în funcție de care vom avea un program de guvernare sau altul, ci și din cauză că nu știm cu ce cifre macro vom încheia anul, cât va fi deficitul bugetar, deficitul extern, nivelul datoriei publice. Nu știm încă dacă vor crește taxele și impozitele, dacă se vor reduce cheltuielile bugetare sau dacă vom intra în recesiune. Cele mai recente date ale Institutului de Statistică (INS) arată că PIB-ul a crescut cu doar 1,1% în serie brută în trimestrul al treilea comparativ cu același trimestru din 2023, dar în serie ajustată sezonier a scăzut cu 0,2%. Practic, suntem foarte aproape de recesiune economică, fără a vorbi de o prăbușire sau o intrare în criză. De la aceste informații pornește și BNR atunci când decide scăderea sau majorarea ratei dobânzii de referință. Evoluția de anul viitor este foarte greu de prezis. În condițiile în care actualul Guvern s-a angajat să reducă deficitul bugetar în următorii șapte ani, este clar că vom asista la modificări fiscale, care nu vor ajuta deloc activitatea economică. BNR rămâne prudentă, păstrează nivelul dobânzii de referință și ține cursul de schimb leu/euro stabil, în jurul valorii de 5 lei/euro, nivel la care moneda națională este foarte puțin supraevaluată.
Creditarea bancară ia avânt
Pe piața creditării, situația nu este deloc pesimistă. Băncile au acordat, în primele opt luni ale anului, credite noi în valoare de 114 miliarde de lei, cu 28% mai mult decât anul trecut, conform datelor companiei Dreptullabanking.ro, o companie a băncilor din România. Evoluția creditului neguvernamental din prima parte a anului confirmă apetitul în creștere pentru împrumuturi al populației, care a accesat 56,4% din valoarea creditelor noi. Mai mult, companiile s-au împrumutat cu aproape 50 de miliarde de lei în primele opt luni.
Pe sold, adică valoarea creditelor bancare în derulare, creșterea nu este la fel de mare. La nivelul lunii septembrie, soldul creditului neguvernamental a crescut cu 8,4% față de septembrie 2023, până la valoarea de 413,2 miliarde de lei. În termeni reali, obținuți prin compensarea cu nivelul inflației, însă, creșterea este de doar 3,6%, conform calculelor BNR. Ceea ce înseamnă că o bună parte a împrumuturilor noi au fost refinanțări, pe lângă creditele ajunse la maturitate. Dar, ca și în piața imobiliară, cerere există, oprită doar de limitările impuse de BNR. Limitări de bun augur, pentru că nu permit nici prețurilor la locuințe, unde cererea depășește mult oferta, să crească necontrolat.
Este interesant să vedem și la ce dobânzi se împrumută clienții băncilor, în timp ce BNR refuză scăderea ratei de referință. Un studiu realizat de AVBS Broker de Credit, pe baza datelor de la INS și Eurostat, arată că românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 de lei mai mari decât vecinii lor europeni. Mai exact, economiile din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria și Polonia conduc topul dobânzilor ridicate.
Datele Eurostat arată că dobânda anuală efectivă medie la creditele ipotecare din România este de 6,5%, mult peste media din zona euro, unde aceasta se situează la 3,8%. Diferențele sunt semnificative și la creditele de consum, unde în România rata dobânzii ajunge la 10,2%, în comparație cu media europeană, cuprinsă între 5% și 6,5%. În timp ce țări ca Germania și Franța au dobânzi mai favorabile, de aproximativ 5,5% și 6%, Ungaria și Polonia au dobânzi asemănătoare României, cu 9,8% și respectiv 9,5%.
Dat fiind apetitul pentru credite, se poate spune că dobânzile sunt la un nivel acceptabil. O diferență mai mică de trei puncte procentuale între România și Zona Euro poate fi considerată rezonabilă, mai ales dacă ne gândim la anii de boom, când diferența este de peste 10 puncte procentuale. În perioada următoare, adică până la șase luni, probabil nu vom asista la modificări semnificative pe zona de creditare și dobânzi. Ce se va întâmpla ulterior, nu vom putea ști decât atunci când situația economică și fiscală va fi mai clară.
