Nici nu au început încă discuțiile serioase pentru bugetul pentru anul 2024 și deja felul în care se conturează situația financiară a României pentru anul viitor este de-a dreptul înspăimântător. Prin noua lege a pensiilor, Guvernul a reușit deja să traseze perspectiva unui deficit bugetar mult peste limita în care trebuie să ne încadrăm, în ciuda faptului că anul 2023 a fost unul cu situații la limită și cu o presiune financiară imensă. Toate acestea înseamnă că decidenții nu doar nu au învățat nimic, dar ne pregătesc cadrul pentru un an 2024 de coșmar.
Întrebat care este cea mai mare amenințare pentru România în 2024, Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, avea să declare, spre surprinderea multora, că nici războiul, nici contextele geopolitice fragile și nici situația economică externă nu reprezintă o amenințare atât de mare pentru țara noastră pe cât sunt alegerile de anul viitor. Motivul pentru care expertul considera că alegerile sunt cea mai mare amenințare pentru România este faptul că există riscul de a deraia deficitul bugetar, iar un deficit bugetar mare creează inflaţie şi automat dobânzi mai mari. Adoptarea în Parlament a legii pensiilor nu face decât să demonstreze într-un mod cât mai simplu cu putință că vicepreședintele CFA a avut dreptate. Conform datelor de la Banca Mondială, impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30,2 miliarde lei mai mult comparativ cu 2023. Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, aceasta va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. Chiar și după cele mai optimiste estimări, Ministerul Finanțelor va trebui să găsească minim 25 de miliarde de lei în plus pentru plata pensiilor din anul care urmează. Așadar, vorbim de un efort bugetar în plus de aproximativ 5-6 miliarde de euro, bani pe care, cel puțin până la momentul de față, Guvernul nu a precizat clar de unde îi va scoate.
Noua lege a pensiilor, al patrulea cal al Apocalipsei bugetare
Înainte de a vorbi despre consecințele legii pensiilor, trebuie să vorbim despre contextul macroeconomic în care va fi aplicată această lege. În cursul săptămânii trecute, Institutul de Statistică a anunțat că economia României a frânat brusc, creșterea Produsului Intern Brut fiind de doar 0,4% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent. Vorbim așadar, de perspectiva unei creșteri economice mult mai mici față de cea estimată inițial, iar pentru 2024 există chiar posibilitatea unei contractări a PIB. Primele semne ale scăderii activității economice se văd deja. Producția industrială consemnează deja o scădere de 5% în primele 9 luni ale anului, iar construcțiile și consumul dau, de asemenea, semnale că scenariul unei stagnări economie sau chiar al unei recesiuni este destul de plauzibil. Mai mult, Banca Națională a României a anunțat că se așteaptă ca rata inflației să crească din nou în primul trimestru al anului următor ca efect al măsurilor fiscale. Al treilea element sensibil peste care vine noua lege a pensiilor este datoria României a cărei dobândă deja pune presiune pe cheltuielile bugetare. Mai precis, costul cu dobânzile va ajunge anul viitor la 2% din PIB, iar ce încasează Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală într-o lună din 12 vom plăti pentru dobânzi, conform declarațiilor făcute de Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Așadar, tabloul în care intră noua lege a pensiilor este caracterizat de o creștere economică slabă, inflație și datorie mare cu presiune pe cheltuielile cu dobânzile, trei cai ai Apocalipsei bugetare, la care se va adăuga acest al patrulea, care va pune o presiune în plus pe bugetul de anul viitor și pe cel din 2025.
Faptul că legea pensiilor este o adevărată bombă cu ceas pentru finanțele țării noastre este un semnal de alarmă pe care mai multe voci de analiști și economiști l-au tras în ultima perioadă. „Pensiile reprezintă azi peste 8% din PIB, iar 40% majorare înseamnă încă peste trei puncte procentuale din PIB pentru un an întreg. Sigur, vor intra în vigoare la 1 septembrie, o parte din creșteri, dar asta înseamnă, oricum, la un an întreg – peste 3% din PIB, ceea ce dinamitează tot ce înseamnă construcție bugetară”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, în cadrul unei conferințe de specialitate. La rândul său, profesorul Cristian Păun spune că „statul va avea nevoie de vreo 16 miliarde de lei la început de an în plus adăugat pentru bugetul de pensii. Și vreo alte 14 miliarde de lei pentru cele 4 luni de pe final de an când va aplica legea pensiilor. Adică, pentru un an întreg (din 2025, de exemplu) statul trebuie să scoată din buzunar încă vreo 58 de miliarde de lei pentru bugetul de pensii.” Ca să ne facem o idee mai plastică asupra a ceea ce înseamnă acest lucru, profesorul de economie face și o comparație: „cam 1100 de kilometri de autostradă. Exact cam cât am făcut în ultimii 30 de ani. Doar pe pensii. Și asta este suma ce trebuie plătită în plus față de ce avem acum, pe deficit excesiv și datorie publică la cele mai mari dobânzi și în creștere.” Este important de precizat, totuși, că semnalele nu vin doar din partea specialiștilor, ci chiar Ministerul de Finanțe este cel care recunoaște, atât la nivel declarativ cât și pe documente oficiale, că legea pensiilor este un factor puternic destabilizator pentru bugetul pe anul 2024, acesta fiind și motivul principal al tensiunilor din coaliție. Mai precis, în avizul care însoțește proiectul de lege, Ministerul de Finanțe prognozează un deficit bugetar de 6,1% din PIB în 2025 și risc de pierdere a fondurilor europene, plus creșteri de taxe dacă legea pensiilor intră în vigoare. „Precizăm că Ministerul de Finanțe nu a identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar. În lipsa unor măsuri legislative care să conducă la creșterea veniturilor sau la reducerea cheltuielilor, impactul generat de noua lege a pensiilor va determina creșterea deficitului bugetar”, este opinia Ministerului de Finanțe înainte ca tensiunile din coaliție să se fi stins. Ulterior, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că au fost găsite sursele de finanțare, fără să și precizeze care sunt acestea. Totuși, premierul a dat un semnal referitor la traseul pe care Guvernul vrea să-l parcurgă în anul care urmează: „Am decis să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget.” Nu avem încă informații asupra a ceea ce înseamnă „creşterea încasărilor la buget”, însă majoritatea experților se gândesc la majorarea taxelor, în special la o eventuală majorare a cotei de TVA. Varianta creșterii taxării în 2024 nu a fost luată în calcul doar de experții în economie, dar până și o parte dintre politicieni au expus deschis acest scenariu. „Nu putem în permanenţă să acceptăm ca Guvernul să se întoarcă doar împotriva mediului privat”, a declarat deputatul Florin Roman, care a precizat faptul că va depune un amendament la Legea bugetului de stat, în care să fie prevăzut foarte clar că nu va creşte nicio taxă şi niciun impozit în 2024. „Concluzia este simplă: să rămânem în aceeași situație de deficit excesiv de astăzi (5-6% din PIB), ar trebui să schimbăm TVA după cum urmează – 25% în 2024 (creștere cu 33%) față de nivelul actual; – 27% din 2025 (creștere cu 50%) față de nivelul actual”, spune profesorul de economie Cristian Păun, care precizează faptul că avem însă nevoie de majorări substanțiale și la alte taxe ca să scăpăm și de deficitul excesiv.
