Nici nu apucasem încă să închidem ediția de săptămâna trecută, în care arătam care sunt „balaurii” ascunși în programul de guvernare, că noul premier al României anunța deja prima decizie care pune în pericol stabilitatea mediului de afaceri. Cu, probabil, buna intenție de a lua taurul de coarne în problema creșterii inflației, Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul are în vedere măsura plafonării adaosului comercial, o decizie care, odată luată, nu doar că va dezechilibra bunul mers al unei piețe concurențiale funcționale, dar care va avea și un efect de bumerang, și anume acela de a reduce nivelul încasărilor la buget din taxe directe și indirecte.
Atunci când vorbim despre creșterea inflației, trebuie să știm un lucru esențial, pe care politicienii au, uneori, tendința să-l ignore: singura instituție abilitată să intervină pentru a calma creșterea inflației fără să creeze distorsiuni pe piața liberă este Banca Națională, prin măsuri de politică monetară. Orice altă intervenție a statului în economie, oricât de bine intenționată ar fi, poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri, asupra salariilor pe care le au angajații dintr-un anume sector și, într-un final, asupra stabilității economiei. Altfel spus, din dorința de a face bine, riști să faci mai mult rău. Așadar, dacă este bine intenționat, noul Guvern trebuie să ia o singură „decizie” pentru a tempera creșterea inflației: să nu facă nimic. Mai precis, să lase Banca Națională să deruleze măsurile adecvate de politică monetară, iar, în rest, să asigure menținerea unor politici fiscale fără excese și stabilitatea economiei. În felul acesta, fără să intervină absolut deloc, Guvernul va ajuta la temperarea creșterii inflației și se va ajunge, astfel, la o inflație de 8% la finalul anului 2023, așa cum și-a propus în programul de guvernare, fără un efort care nu doar că este inutil, dar este și periculos pentru economie.
Încă sper că nou instalații la Palatul Victoria sunt bine intenționați și că intervenția brutală pe piața liberă nu este doar un act politicianist josnic în vederea capitalizarii electorale pentru alegerile care urmează. Spun asta pentru că, pe fondul scăderii prețului la energie, rata de creștere a inflației a început deja să se mai tempereze față de începutul anului, iar o intervenție acum, la spartul târgului, nu s-ar justifica decât prin prisma unor astfel de intenții ascunse pentru crearea unor oportunități discursive de genul: „Am luat măsuri care au dus la scăderea inflației. Dacă nu interveneam, inflația nu ar fi scăzut”. Ei bine, nu e așa. Inflația este deja în scădere de mai mult timp, și asta pentru că s-a ieftinit energia, fapt care a avut efecte în lanț pe tot ce înseamnă prețuri de consum.
