Metalele și mineralele critice, precum litiul, cobaltul și nichelul, sunt cruciale pentru tranziția ecologică. Ele sunt utilizate pentru orice, de la vehiculele electrice (VE) la turbine eoliene, iar piața lor și-a dublat dimensiunea în ultimii cinci ani, ajungând la 320 de miliarde de dolari în 2022, conform ultimelor estimări ale Agenției Internaționale a Energiei. Creșterea va fi susținută și în deceniile următoare, previziunile indicând o nouă dublarea a valorile cel puțin până în 2040, pe fondul creșterii cererii de vehicule electrice, a bateriilor de stocare a energiei, precum și de generarea de energie în rețele cu emisii scăzute de carbon. În aceste condiții, concurența pentru materiile prime critice și concentrarea rezervelor într-un număr mic de țări ar putea crea riscuri geopolitice, inclusiv să ducă la o potențială cartelizare între țările mari exportatoare. România se află într-o poziție privilegiată în acest context, țara noastră având resurse care să-i permită să devină un jucător important pe această piață. Totuși, la fel ca în multe alte domenii, până acum nu am fost în stare să ne atingem potențialul. Iar piața cobaltului este un bun studiu de caz.
Cobaltul, o componentă esențială a industriei de bateriilor litiu-ion utilizate la vehiculele electrice, a cunoscut o schimbare semnificativă în ceea ce privește producția sa. Republica Democratică Congo (RDC) este cel mai mare producător de cobalt din lume, asigurând 73% din producția globală în 2022. Cu toate acestea, potrivit Institutului Cobaltului, se preconizează că dominația RDC va scădea la 57% până în 2030, pe măsură ce Indonezia își crește producția de cobalt ca produs secundar al industriei sale de nichel care este într-o rapidă expansiune. Indonezia a reușit deja să devină al doilea cel mai mare producător anul trecut, ea asigurând aproape 5% din producția globală, depășind producătorii consacrați precum Australia și Filipine. În 2022, producția de cobalt a Indoneziei a crescut la aproape 9.500 de tone de la 2.700 de tone în 2021, cu potențialul de a crește producția de zece ori până în 2030, arată un studiu realizat de Institutul Cobaltului.
România nu știe ce zăcăminte are
Cobaltul este un metal gri lucios cu pigmenți de culoare albastră care se găsește numai în combinații cu alte metale, în special cupru și nichel. În România există circa 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice, conform Enciclopediei Resurselor Mineral, iar într-o tonă se găsesc se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a început în urmă cu câțiva ani o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, dar, după ce a demarat în forță, s-a blocat ulterior.
Jucător cu potențial pe o piață de viitor
În 2021, România a exportat cobalt în valoare de 733.000 USD, fiind al 48-lea exportator din lume. În același an, cobaltul era al 894-lea cel mai exportat produs din România, conform Romania Cobalt Industry Outlook 2022 – 2026. Principalele destinații ale exporturilor au fost Ungaria (195.000 USD), Regatul Unit (195.000 USD), Franța (60.900 USD), Moldova (58.400 USD) și Austria (55.500 USD). Piețele de export ale cobaltului cu cea mai rapidă creștere pentru România între 2020 și 2021 au fost Ungaria (86,1 mii USD), Regatul Unit (67,5 mii USD) și Austria (55,5 mii USD). În ceea ce privește importurile de cobalt ale României, în 2021 acestea au fost de 3,32 milioane USD, țara noastră fiind al 45-lea importator din lume. În același an, cobaltul era al 891-lea cel mai importat produs din România. Noi am importat cobalt, în principal, din Germania (1,54 milioane dolari), Statele Unite (1,08 milioane dolari), Italia (399 mii dolari), Regatul Unit (163 mii dolari) și Franța (93,6 mii dolari). Piețele de import a cobaltului cu cea mai rapidă creștere pentru România între 2020 și 2021 au fost Germania (449.000 USD), Statele Unite ale Americii (427.000 USD) și Italia (283.000 USD). Se preconizează că importurile de cobalt ale României vor crește cu 3% de la an la an, de la 10,58 tone în 2021 la 12,61 tone până în 2026. Din 1996, cererea de cobalt a țării a crescut cu 14,8% de la an la an. În 2021, România a ocupat locul 45 în lume. În fruntea clasamentului a fost Lituania, ea fiind urmată de Belgia, Statele Unite și Japonia. În 2018, exporturile românești de cobalt au crescut cu 43,8% față de 2017, de la 3,240 tone la 4,660 tone. În acel an, România s-a clasat pe locul 36 în lume, primele locuri fiind ocupate de Brazilia, Statele Unite, Rusia și, respectiv, China, conform Romania Cobalt Industry Outlook 2022 – 2026.
Industria EV asigură 40% din cererea totală
Creșterea exponențială a sectorului EV este de așteptat să conducă la o dublare a cererii globale de cobalt până în 2030, ajungând la aproape 390.00 de tone. În ciuda eforturilor susținute de a înlocui cobaltul în aplicațiile bateriilor, este de așteptat ca el să rămână o materie primă vitală pentru întregul lanț de aprovizionare în industria bateriilor în viitorul apropiat, în condițiile în care acum asigură 40% din cererea mondială. Vânzările globale de vehicule electrice au crescut cu peste 3,8 milioane de unități în 2022, ajungând la 10,3 milioane de unități.
Pentru a ajunge la o economie circulară, Parlamentul European și Consiliul Europei au convenit să mărească obiectivele de reciclare ale materialelor care intră în componența bateriilor pentru mașinile electrice. Astfel, nivelul minim pentru cobaltul trebuie să ajungă la 16% din cantitatea utilizată până în 2031, potrivit noului regulament care a intrat recent în vigoare. Cobaltul este un metal foarte reciclabil, iar aprovizionarea din surse reciclabile ar putea asigura până la 67% din cererea de cobalt a UE până în 2050.
Potrivit datelor agenției americane United States Geological Survey (USGS), Republica Democrată Congo deține rezerve de 3,6 milioane de tone de cobalt, adică 50% din rezervele globale de 7,1 milioane de tone de cobalt. Australia (1,4 milioane de tone), Cuba (500.000 de tone), Filipine, Russia și Canada (câte 250.000 de tone) sunt alte țări cu zăcăminte importante.
Importurile de oxizi și hidroxizi de cobalt, în creștere
Pe lângă industria energetică și a mobilității electrice, datorită proprietăților sale feromagnetice, cobaltul este folosit pentru fabricarea magneților, dar și în industria petrolieră în procesul de eliminare a sulfului din produsele petroliere. Oxizii cobaltului sunt folosiți la obținerea unor emailuri albastre (albastru de cobalt) pentru ceramică. Oxizii se mai folosesc și la colorarea sticlei în albastru. De asemenea, hidroxizii de cobalt se foloseste ca materie prima pentru fabricarea de baterii, catalizatoare și săpunuri metalice, precum și în industria vopselurilor. De asemenea, se estimează că în prezent 4% din producția globală de cobalt este folosită de către industria petrolieră în procesul de eliminare a sulfului din produsele petroliere. Statistica arată că importurile României de oxizi și hidroxizi de cobalt vor ajunge anul acesta la 336 tone, iar în 2027 vor urca până la 352 tone.
