România primește cel puțin 16,6 miliarde de euro prin viitoarea Politică Agricolă Comună, cu posibilitatea de a adăuga mai mult din alocările naționale, fiind al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din Uniunea Europeană, a declarat, joi, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, la Conferința Națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035.
‘Agricultura și alimentația sunt sectoare strategice, un activ esențial pentru Europa. Ele reprezintă coloana vertebrală a suveranității noastre alimentare, a competitivității, a agendei de sustenabilitate și a vitalității regiunilor noastre rurale. Provocările cu care vă confruntați sunt reale – dar la fel de real este și rolul vostru în soluții. De aceea, abordarea Comisiei este pragmatică și adaptată. În această vară, Comisia a propus viitorul Cadru Financiar Multianual și PAC pentru perioada 2028 – 2034. Obiectivul este de a crea o PAC mai simplă, mai flexibilă și mai eficientă. Combinăm cei doi piloni existenți într-un set unic și coerent de instrumente – păstrând întreaga trusă de unelte, dar făcând-o mai ușor de utilizat. Pentru întreaga UE, aproape 294 miliarde de euro vor fi alocate pentru sprijinul venitului prin PAC. România va beneficia de cel puțin 16,6 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor, cu posibilitatea de a adăuga mai mult din alocările naționale. Este al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din UE. Acest lucru oferă previzibilitate și stabilitate pentru fermieri – un sprijin solid și garantat pentru veniturile lor într-un moment în care alte sectoare se confruntă cu incertitudini. Acest angajament ferm subliniază importanța de necontestat a fermierilor pentru asigurarea securității și suveranității alimentare în întreaga Uniune’, a afirmat Hansen.
În plus, prin Fondul European pentru Competitivitate, aproximativ 40 de miliarde de euro vor fi disponibile pentru a stimula cercetarea, inovația și reziliența în agricultură.
‘Ce înseamnă asta pentru România? România va beneficia semnificativ de această nouă arhitectură. Flexibilitatea crescută permite autorităților române să adapteze intervențiile la nevoile naționale și regionale, fermierii vor avea parte de reguli simplificate, instrumente mai flexibile și o reducere a poverii administrative – astfel încât să vă puteți concentra pe producția de alimente, nu pe birocrație. Fermierii care dețin sub 10 hectare vor fi scutiți de controale, de exemplu’, a transmis comisarul fermierilor români.
De asemenea, sprijinul se va concentra pe fermele mici, de familie și pe tinerii fermieri.
‘Sprijinul pentru venit va fi mai bine direcționat – concentrându-se pe fermele mici, de familie și pe tinerii fermieri. Propunem, de asemenea, creșterea sprijinului cuplat pentru venit. Aceasta este o oportunitate de a susține sectoarele vulnerabile, cum ar fi cel zootehnic, de exemplu. Fermele mari vor continua, desigur, să primească sume considerabile, iar acest sprijin poate fi completat cu fonduri pentru investiții și acțiuni de mediu. De exemplu, plăți forfetare de până la 200.000 de euro vor fi disponibile pentru a sprijini tranziția pe termen lung a fermelor mari către modele durabile – fie ele organice, regenerative sau agroforestiere’, a spus oficialul european.
Convergența externă a fost de asemenea luată în considerare în stabilirea pachetului, a precizat acesta.
‘Dincolo de PAC, suma pe care o va primi România pentru parteneriate naționale și regionale este cu 17% mai mare decât în prezent. De asemenea, am luat în considerare poziția voastră specială în Uniunea Europeană, pe frontiera noastră estică. Regiunile de frontieră primesc un supliment pentru a preveni abandonul terenurilor în aceste zone, care sunt atât de importante pentru noi și pentru securitatea noastră’, a subliniat Christophe Hansen.
Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au participat joi la Conferința Națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.
