Actualitate

Criza bugetară a Germaniei creşte necesitatea de reformare a limitelor autoimpuse pentru împrumuturile guvernamentale

Foto: iStock

Criza bugetară a Germaniei a dat un nou impuls reformării limitelor autoimpuse pentru împrumuturile guvernamentale, chiar şi în rândul conservatorilor din opoziţie, deoarece foamea de investiţii atât de necesare depăşeşte obsesia politică anterioară pentru corectitudinea fiscală, transmite Reuters.

O hotărâre a Curţii Constituţionale din 15 noiembrie împotriva unei manevre bugetare pentru a ocoli ”limita datoriei” Germaniei a dat peste cap planurile financiare ale coaliţiei cancelarului Olaf Scholz.

De asemenea, hotărârea a indicat că guvernul actual şi cele viitoare ar trebui să respecte spiritul pragului respectiv, care limitează un deficit bugetar structural al guvernului la 0,35% din produsul intern brut, chiar dacă nevoile de cheltuieli cresc.

Liderii de afaceri şi politici se tem că Berlinul nu va putea finanţa răspunsuri la provocările tot mai mari, de la schimbările climatice la războiul din Ucraina.

Cea mai mare economie a Europei a suferit deja ani de subinvestiţii cronice, contribuind la stagnarea sa actuală, spun economiştii.

Solicitările pentru reforma regulii bugetare sunt în creştere, chiar şi în rândul conservatorilor, a căror plângere a determinat decizia instanţei.

Cei care se află la putere la nivel de stat şi care trebuie să se ocupe singuri de consecinţele hotărârii sunt deosebit de deschişi la o nouă dezbatere.

Subvenţii de stat convenite cu producătorul american de cipuri Intel pentru fabricile planificate în Saxonia-Anhalt – considerate ca fiind esenţiale pentru tranziţia Germaniei către o economie neutră în privinţa carbonului – sunt acum în aer, de exemplu.

”Este vorba despre investiţii strategice – trebuie să existe o modalitate (de a le finanţa). În caz contrar, aceste tehnologii vor merge în Statele Unite”, a declarat pentru Reuters premierul conservator de land Reiner Haseloff.

Subinvestiţia germană este deja de aproximativ 300 de miliarde de euro în ultimul deceniu, faţă de alte economii cu rating AAA, potrivit Scope Ratings.

Haseloff a fost unul dintre cei 10 membri de rang înalt ai Uniunii Creştin Democrate (CDU) sau ai partidului său frate bavarez, Uniunea Socială Creştină (CSU), cu care Reuters a vorbit, care s-a referit la ideea necesităţii unei reforme care să permită investiţii mai mari fără a se renunţa la prudenţă fiscală.

Alţii chiar au început să facă o campanie publică pentru reformă.

”Aşa cum spun de mult, trebuie să ne temem că limitarea datoriei devine din ce în ce mai mult o frână pentru viitor”, a declarat primarul Berlinului, Kai Wegner, pe platforma de socializare X.

Totuşi, reformarea limitei de ândatorare ar însemna schimbarea constituţiei, care necesită o supramajoritate de două treimi în parlament şi încă pare departe de realizare.

Cele mai recente știri

To Top