După o lungă perioadă în care energia nucleară a fost privită cu multă reticență, poziția oficială a Uniunii Europene s-a schimbat vizibil. Bruxelles-ul acceptă tot mai mult ideea că nuclearul poate fi parte a soluției pentru reducerea emisiilor și pentru securitatea energetică. Industria însă susține că această schimbare de ton trebuie să fie urmată de măsuri concrete, mai ales în 2026, când sunt așteptate decizii importante privind cadrul de investiții. În acest context, România este unul dintre statele care pot beneficia direct, având deja o infrastructură nucleară solidă și planuri clare de extindere prin două noi reactoare la Cernavodă și prin reactoare modulare mici.
Într-o declarație comună, membrii European Business Nuclear Alliance au transmis că energia nucleară trebuie să fie o parte importantă a strategiei UE pentru un sistem energetic mai curat. Ei au atras atenția că nuclearul oferă electricitate tot timpul, fără a depinde de vreme, ceea ce îl face foarte valoros pentru funcționarea sigură a rețelelor electrice. Totodată, reprezentanții sectorului consideră că Uniunea Europeană începe să fie mai flexibilă și să accepte că nu există o singură soluție perfectă pentru toate țările. Fiecare stat ar trebui să își poată alege propriile surse de energie, iar în acest sens sunt menționate Acordul Industrial Curat și noile ținte de mediu ale UE.
Planurile discutate la Bruxelles arată că puterea nucleară ar putea crește până la 150-250 GW în 2050. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie de reguli clare și de mecanisme de finanțare care să sprijine atât centralele mari, cât și reactoarele modulare mici.
Finanțarea, marea problemă
Totuși, pentru atingerea acestui obiectiv mai sunt încă multe de făcut. Accesul la finanțare rămâne principala constrângere, în special pentru proiectele cu capital mare și SMR-uri, unde sprijinul public inițial nu a reușit încă să deblocheze suficiente investiții private. Industria nucleară mai atrage atenția asupra aplicării inegale a principiilor neutralității climatice din punct de vedere tehnologic în cadrul instrumentelor UE, argumentând că proiectele nucleare continuă să se confrunte cu obstacole suplimentare în comparație cu alte soluții cu emisii reduse de carbon. În același timp, creșterea concurenței internaționale, în special din partea Statelor Unite, sporește presiunea asupra bazei industriale a Europei.
Membrii European Business Nuclear Alliances solicită factorilor de decizie politică să ia următoarele măsuri pentru a trece de la obiective la realizare:
- Să ofere un cadru coerent, eficient și neutru din punct de vedere tehnologic pentru competitivitate și finanțare la nivelul UE și să asigure accesul nediscriminatoriu pentru investițiile nucleare;
- Implementarea viitorului Plan de acțiune pentru electrificare, eliminând blocajele, permițând traiectorii concrete și coerente pentru electrificarea în industrie, transporturi și clădiri și asigurând o justificare economică pozitivă pentru investiții.
- Asigurarea că viitoarea revizuire a Regulamentului privind guvernanța și a Pachetului privind uniunea energetică pentru deceniul următor sprijină un cadru energetic și climatic post 2030 pragmatic, neutru din punct de vedere tehnologic, aliniat cu obiectivele climatice pe termen lung și păstrând libertatea statelor membre de a-și decarboniza mixul energetic în modul cel mai rentabil;
- Confirmarea și operaționalizarea ambițiilor UE privind competențele și lanțurile valorice, clarificând strategia Europei privind tehnologiile nucleare strategice și lanțurile de aprovizionare, sprijinind o bază industrială europeană competitivă și rezilientă.
Factura programului nuclear românesc
România are un program amplu de dezvoltare a producției de energie nucleară și, conform strategiei Societății Naționale Nuclearelectrica, portofoliul de investiții strategice este estimat la 20 de miliarde de euro în perioada 2025-2035. Principalele programe de investiții incluse în această direcție strategică sunt dezvoltarea unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă și dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR). De asemenea, un alt proiect major este reabilitarea Unității 1 de la CNE Cernavodă, o investiție de aproape 3 miliarde de euro care va implica oprirea unității la finalul anului 2027 și până în luna iunie 2030. Pentru obținerea fondurilor necesare, în această perioadă se poartă discuții cu Banca Mondială și agențiile de stat pentru credite de export din Statele Unite și Canada.
Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a declarat recent că o soluție pentru finanțarea proiectelor reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi a reactoarelor modulare mici ar putea fi și banii alocați prin Fondul de Modernizare. „Toată lumea a fugit de nuclear în ultimii ani şi acum se demonstrează, pe baza datelor, că nuclearul reprezintă o sursă de energie în bandă care este stabilă şi ieftină. Din acest punct de vedere, în ultimele trei luni, în negocierea cu cei din Comisia Europeană, caut alţi aliaţi în întreaga regiune pentru a impune, inclusiv, posibilitatea de a finanţa cu bani din Fondul de Modernizare reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi SMR în România”, declara recent Bogdan Ivan. Fondul de Modernizare al UE este alimentat din încasările provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii și este destinat finanțării de investiții în modernizarea și decarbonizarea sistemelor energetice ale acestora.
Asociația industriei nucleare românești (Romatom) susține că România are încă multe companii care pot participa la realizarea investițiilor din acest sector. Potrivit unor estimări ale asociației, această participare pentru realizarea uUnităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă ar putea reprezenta între 25% și 35% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcție și punere în funcțiune.
