Cu o alocare financiară de 15,8 miliarde de euro, Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 ar trebui să devină motorul dezvoltării agriculturii românești pentru următorii ani. El a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar cu o singură excepție, primele apeluri vor fi lansate în luna iunie, așteptându-se ca până la sfârșitul anului valoarea măsurilor deschise să fie de circa 2,5 miliarde de euro. Vom profita oare de aceste finanțări?
Noul program de asistență financiară aprobat de către Comisia Europeană își propune realizarea unui sector agricol competitiv și, în același timp, rezilient, în cadrul căruia să se asigure venituri echitabile pentru toți fermierii. Noile orientări, care sunt armonizate cu Green Deal și Farm to Fork, programe promovate intens de Bruxelles, vor încuraja protejarea mediului prin stimularea financiară a fermierilor și dezvoltarea sectoarelor deficitare. Programul conceput de Ministerul Agriculturii nu are însă la bază o analiză a ratei de profitabilitate pentru subvențiile care urmează să se acorde, ceea ce va face ca mulți bani să fie cheltuiți degeaba, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România.
Probleme mari acutizate în timp
Startul noului PNS prinde sectorul agricol destul de vulnerabil. În România se regăsesc 34% din fermierii UE, dar producem numai 3,2% din valoarea produselor agroalimentare din spațiul comunitar. Din perspectiva competitivității, industria alimentară înregistrează decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor alimentare, aspect ușor de sesizat dacă ne uităm peste balanța comercială care este puternic dezechilibrată. În primul rând vorbim despre o pondere foarte ridicată a fermelor mici, de familie, care se confruntă cu o lipsă cronică de capital și cu o volatilitate mare a veniturilor. Ele au un grad scăzut de dotare cu utilaje, iar efectele se reflectă atât în performanţa generală a fermelor, cât şi în intrarea și menţinerea pe piaţă. Deși invocă necesitatea comasării terenurilor agricole, PNS nu vine cu nicio bonificație pentru alipirea pământului și dezvoltarea unor ferme viabile din punct de vedere economic, și atrage atenția LAPAR. De asemenea, în ciuda investițiilor din ultimii ani, agricultura rămâne puternic meteo-dependentă deoarece infrastructura de irigaţii acoperă o suprafață mică și ea nu este complet adaptată din punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor. Nu în ultimul rând, vârsta înaintată a celor care lucrează în acest sector este o problemă tot mai mare, iar din această perspectivă PNS propune o abordare integrată de sprijinire a reîntineririi generațiilor, prin acordarea de stimulente financiare pentru instalarea tinerilor în mediul rural și plăți directe pentru fermele pe care ei le înființează. Problema este de unde îi vom lua pe acești tineri pregătiți și cu dorința de a munci, în condițiile în care mai mult de 15% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani din România nu au terminate nici măcar 8 clase, conform datelor Eurostat pentru anul 2021.
Doar 27.450 de fermieri sunt fiscalizați
Deși alocă importante resurse financiare, PNS ar putea să nu-și atingă în final obiectivele pentru că alocarea banilor nu se va face pe criterii de performanță economică. “România are circa 830.000 de fermieri activi înregistrați la Agenția de Plăți în Agricultură (APIA), dar dintre aceștia doar 27.450 sunt fiscalizați. Nimeni nu face o analiză să vadă rata rentabilității pentru aceste subvenții alocate agriculturii. În cele mai multe cazuri ea nu există”, ne-a declarat președintele LAPAR, Nicu Vasile. Pe de altă parte, el se arată sceptic că România va putea dezvolta o agricultură digitalizată bazată pe o consiliere de specialitate, când datele Eurostat arată că 97% din fermieri sunt non-agronomi. “Nici unitățile statului de specialitate care trebuie să asigure consiliere și îndrumare nu au specialiști agricoli. Tocmai de aceea agricultura noastră are nevoie de schimbări majore pentru a avea și rezultate”, spune Nicu Vasele.
Banii pentru irigații sunt, dar cum îi atragem
Prin actualul PNS, agricultura va avea la dispoziție 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații și construcția sistemelor de irigații. Pentru a obține acești bani, fermierii au de îndeplinit niște condiții clare. În primul rând trebuie să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului, dar aici lucrurile sunt foarte complicate. Proprietatea agricolă este puternic fărâmițată, pe loturi mici apar chiar mai mulți proprietari, iar mai mult de jumătate din teren este dat în arendă. Perioada minimă pentru care se pot încheia aceste contracte va fi cel mai probabil de șapte ani după ce Senatul a modificat anul trecut un proiect de lege care stabilea această perioadă la 10 ani. Recent și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a dat undă verde proiectului în varianta Senatului, iar votul final din plen nu va mai fi decât o simplă formalitate. Există încă păreri pro și contra pentru această perioadă de șapte ani, mulți fermieri considerând-o prea mică pentru a-și permite să facă investiții mari pentru că riscă să nu-și recupereze nici măcar banii. În plus, pentru a se putea realiza investițiile în infrastructura de irigații, terenurile trebuie să aibă cadastru și să fie intabulate. România are un Program Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (2015-2023), pentru care a fost prevăzut un buget de peste un miliard de euro, dar este întârziat. La sfârșitul lunii februarie, din totalul de 9,54 milioane de hectare care fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 6,86 milioane de hectare (72%), potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Proprietatea agricolă, foarte fărâmițată
Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS) provenite din Recensământul General Agricol 2020, fermierii din România au în proprietate circa cinci milioane hectare de teren agricol, ceea ce reprezintă aproximativ 39% dintr-un total de 12,8 milioane hectare de teren. Din această suprafață, 4.275.322 hectare sunt deținute prin intermediul unor exploataţii agricole individuale în proprietate; pentru alte 516.946 hectare proprietarii sunt organizați sub formă de PFA-uri, persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale. Alte 47.857 hectare aparțin unor întreprinderi familiale, 4.170 hectare unor regii autonome, 158.422 hectare unor societăți/asociații agricole, 505.682 hectare unor societăţi comerciale cu capital majoritar privat, iar 9.769 hectare sunt deținute de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. Ca urmare a fărâmițării proprietății agricole, în România existau 2.645.544 de ferme, din care 2.604.366 de exploataţii agricole individuale în proprietate.
Țară, țară, vrem fermieri tineri!
Fermierii până în 40 de ani, cu competențe în domeniu agricol, beneficiază de un sprijin complementar pentru venit în valoare totală de 67,2 milione de euro. Acest sprijin este defalcat după cum urmează:
- 46 euro pe hectar în 2023 (12,88 mil. euro)
- 47 euro pe hectar în 2024 (13,16 mil. euro)
- 49 euro pe hectar în 2025 (13,44 mil. euro)
- 50 euro pe hectar în 2026 (14 mil. euro)
Cu acest sprijin, autoritățile speră să atragă 36.000 de tineri să se instaleze la țară și să înceapă afaceri în agricltură. Potrivit analizei SWOT care a stat la baza elaborării Planului Național Strategic 2023-2027, doar 3,1% din fermierii din România sunt tineri, față de 5,1%, cât este media UE 28. În ultimii ani au mai funcționat astfel de programe, dar efectele lor au fost foarte limitate. Tinerii, chiar și cei fără prea multă școală, spun că au astăzi opțiuni mult mai bune de a face bani decât să muncească în agricultură. Mulți dintre ei aleg sectorul construcțiilor, iar alții pleacă la muncă afară. Pe de altă parte, există și o categorie importantă de tineri cu un nivel scăzut de educație care s-a obișnuit să trăiască din ajutoarele sociale oferite de stat și să muncească cu ziua.
Apare Fondul de risc, dar trebuie asigurări
Deși în România se vorbește de mai mulți ani despre înființarea unui fond național pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi au fost calamitate, până acum totul s-a rezumat la vorbe. Totuși, acest proiect urmează să se realizeze, el fiind prevăzut în PNS. Astfel, printr-un proiect de lege se va reglementa înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură, iar sprijinul prevăzut prin PNS este de circa 391 milioane de euro. Din acest fond, 24,1 milioane euro vor fi acordați ca sprijin fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare și 367,3 milioane euro ca sprijin pentru cei afectați de pierderea producției agricole, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. Totuși, pentru a putea primi acest ajutor în caz de calamitate, fermierii vor trebui să aibă încheiată o poliță de asigurare. Cum însă micii agricultori evită să le încheie din cauza costurilor prea ridicate pentru buzunarul lor, după cum susțin ei, sau pur și simplu pentru că s-au obișnuit ca statul să-i despăgubească, este de așteptat ca viitori clienți ai Fondului de risc să fie fermierii mari și mijlocii. Asta dacă nu cumva Executivul ia în calcul să introducă asigurarea obligatorie și pentru culturile agricole. De exemplu, ele ar putea deveni obligatorii pentru toți fermierii care primesc subvenții.
Se introduc eco-schemele
Pe partea de sustenabilitate și practici agricole ecologice, PNS stabilește alocarea a circa 29% din pachetul de plăți directe pentru eco-scheme (Pilonul I), care reprezintă stimulente pentru fermierii care depășesc cerințele legale sau practicile recomandate în ceea ce privește clima și mediul. Un sprijin semnificativ (41 % din bugetul Pilonului II) va fi utilizat pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu o valoare naturală ridicată, de exemplu, zonele care sunt importante pentru viața păsărilor și a fluturilor. Se așteaptă ca fermierii să aplice aceste practici pe 611.000 de hectare de teren anual. De asemenea, un sprijin de aproximativ 1,64 miliarde de euro va fi acordat fermierilor care doresc să pună în aplicare practici agricole prietenoase cu mediul. Printre acestea se numără asigurarea faptului că cel puțin 5% din suprafață să conțină elemente de conservare a biodiversității și a peisajului (terenuri necultivate, pâlcuri de copaci, movile), diversificarea culturilor sau protejarea solului prin lucrări minime ale solului. Nu mai puțin de 480 de milioane de euro vor fi disponibili pentru fermele mici (până la 10 hectare) pentru a stimula fermierii să adopte practici care vizează o agricultură durabilă, pentru a preveni degradarea solului și a îmbunătăți biodiversitatea. Pentru practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodării tradiționale) ajutorul prevăzut pentru 2023 este de 76,0 euro/ha.
CRISS, o nouă subvenție
Odată cu aprobarea PNS, din acest an se introduce un nou tip de subvenție. Este vorba despre sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), el fiind destinat fermelor între un hectar și 50 de hectare și fermelor care nu făceau obiectul schemei “micii fermieri”. Pentru plata CRISS sunt alocați 978,69 milioane euro, pentru un estimat de 3,7 milioane de hectare.
La nivel de fermă, CRISS înseamnă;
- 50,61 euro pe hectar în 2023
- 51,42 euro pe hectar în 2024
- 52,08 euro pe hectar în 2025
- 52,82 euro pe hectar în 2026
- 54,16 euro pe hectar în 2027
Tipuri noi de investiții
-Se alocă fonduri pentru investițiile în floricultură, plante medicinale și aromatice. Suma pusă la dispoziție se ridică la 5 milioane de euro, urmând să acopere până la 65% din valoarea unui proiect, dar nu mai mult de 100.000 de euro.
-Pentru investiții în sectorul legume și cartofi, fermierii au la dispoziție 151 milioane de euro. Alocările vor fi de maximum 2 milioane de euro pe proiect (cel mult 65% din valoarea lui), iar pentru achiziționarea de utilaje se vor aloca până la 300.000 de euro pe proiect.
-Tot în cadrul acestei alocări de 151 milioane de euro, fermierii au la dispoziție bani pentru achiziționarea de utilaje speciale destinate culturii cartofului. Valoarea finanțării va fi de 500.000 euro pe proiect, dar acces vor avea doar fermierii constituiți în forme asociative – cooperative, asociații.
-Sunt prevăzute 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere comunale
–se vor putea accesa până la 200.000 euro/proiect, fără aport financiar din partea beneficiarului pentru investițiile neproductive realizate la nivelul fermelor în vederea creării de perdele naturale de protecție pentru culturile din fermă. Beneficiarii eligibili sunt toți fermierii, cu excepția persoanelor fizice.
