România dispune de resurse valoroase, de la materii prime până la deșeuri reciclabile, care ar putea fi folosite mult mai eficient pentru a stimula economia și a proteja mediul. Totuși, această avuție este insuficient exploatată din cauza lipsei unor politici coerente, a unei infrastructuri adecvate și a unui cadru legislativ bine definit. Tranziția către un model de economie circulară este esențială pentru creșterea competitivității României pe plan european și pentru reducerea impactului asupra mediului, iar aceasta a fost una dintre temele dezbătute în cadrul conferinței „Economia circulară – Inovație, valoare, strategie”, organizată de Antena 3 CNN și Income Magazine. Aici, experți din industrie, oficiali guvernamentali și investitori au concluzionat că este nevoie urgentă de programe bine structurate, de scheme de finanțare accesibile și de o mai bună colaborare între sectorul public și privat. Doar prin aceste măsuri România poate transforma deșeurile în resurse, poate eficientiza consumul de materii prime și poate deveni un exemplu în regiune.
Mircea Fechet, ministrul mediului: SGR e doar unul dintre exemplele de bună practică prin care am făcut România mai curată
Nu există niciun dubiu că România este mai curată decât era în urmă cu un an sau cu doi ani. Este o chestiune pe care o putem observa cu ochiul liber. Însă, în același timp, sprijinim industria românească pe de o parte prin asigurarea unor materii prime pe care le importam uneori de la mii de kilometri distanță. Avem astăzi situații în care importul de PET, spre exemplu, este oprit în totalitate sau în cea mai mare parte. Acest lucru se datorează faptului că piața românească asigură suficiente PET-uri. (…) Nu că am fi inventat noi ceva, pentru că tot ce am făcut se întâmpla deja în multe alte țări, însă cred că SGR e doar unul dintre exemplele de bună practică prin care am făcut România mai curată. Și nu e niciun dubiu, România e mai curată. Pe de altă parte, sprijinim industria cu materie primă pe care altădată o importam. SGR ajută cu materie primă economia românească și balanța comercială. Există o industrie orizontală, că ne referim la transportatori, la un producător de doze de aluminiu care și-a mărit capacitatea de patru ori. Mereu întreb: câte locuri de muncă s-au înființat în ultimul an datorită SGR? Sunt companii care și-au multiplicat cifra de afaceri, au angajat oameni și în multe alte domenii orizontale pe care nu le bănuiam când am scris HG. Dacă asta s-a putut face în materie de ambalaje, nu văd de ce nu am putea face la fel în privința textilelor, a ambalajelor nereturnabile de băuturi. Trebuie să încercăm să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat, dar să ajutăm și economia.
Bogdan Ivan, ministrul economiei: Tot ce facem noi ca și țară vrem să se răsfrângă asupra balanței comerciale
Dacă luăm exemplul bateriilor și al modului în care materialele lor pot fi reciclate, observăm o schimbare tehnologică și de paradigmă semnificativă. Noile baterii care utilizează grafit și grafen vor putea fi reciclate mult mai simplu, fără impact major asupra mediului, spre deosebire de cele vechi, pe bază de plumb. E un concept care ne poate duce la o reducere a costurilor întregului ciclu de reciclare, undeva la peste 35%, ceea ce automat implică costuri reduse pentru materialele refolosite. Dacă luăm tot lanțul, vorbim undeva la 60% economie totală, dar și la asigurarea materiei prime pentru industrie. E una dintre cele mai inteligente strategii care pot fi utilizate. (…) Săptămâna viitoare voi fi la Bruxelles pentru întâlniri cu comisarul european pentru competitivitate și comerț, unde vom discuta despre modul în care politicile economice ale României pot influența pozitiv balanța comercială. De exemplu, în industria petrochimică, dintr-un deficit comercial total de 32 de miliarde de euro, 21 de miliarde sunt generate de acest sector. România are capabilități în acest domeniu, care ar putea fi utilizate mai eficient prin retehnologizare. În acest sens, am transmis Comisiei Europene o schemă de finanțare pentru industria energo-intensivă, astfel încât să asigurăm o parte mai mare din necesarul intern de materie primă direct din țara noastră. (…) inputurile pentru agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele, generează o parte semnificativă din acest dezechilibru. Avem un singur combinat funcțional în acest domeniu, iar dificultățile de operare ale acestuia au fost resimțite puternic. În plus, mulți agenți economici români sunt nevoiți să transporte bateriile uzate la Debrecen, Ungaria, unde se află cea mai apropiată facilitate de dezmembrare și reutilizare. (…) Tot ce facem noi ca și țară vrem să se răsfrângă asupra balanței comerciale.
Constantin Damov, președinte Coaliția pentru Economie Circulară și președinte Green Group: Modelul de economie circulară e un model al păcii
Producția de deșeuri depășește producția de cereale în România. Am putea să evaluăm mai atent ce aruncăm și nu folosim. Natura așa face, orice moleculă, orice atom trebuie folosit. Aș spune 20 de tone de petrol pe plaja de la Mamaia înseamnă poluare, 20 de tone de petrol la o rafinărie înseamnă resursă. Comisia Europeană a lansat un program de 100 de miliarde – Pactul Industrial Curat. Nu vom lăsa ambițiile deoparte de a deveni o economie rezilientă, care poate utiliza materialele. (…) La noi în curte intră peste 6.000 de tone de echipamente electrice și electronice care au fost categorisite ca deșeu. Bineînțeles că intervenim ca reciclator, noi trebuie să le distrugem și să extragem materialele. Ce pierdem însă este posibilitatea de a le repara și de a le reutiliza. Piața este mare, sunt inițiative în Europa și cred că ne putem înscrie ca ambiție printre primele cinci-șase țări din Europa dacă o astfel de lege ar trece. (…) Din punct de vedere al extragerii acelor metale rare pot să vă spun că avem în electronicele care ne intră pe poartă aproape tot tabelul lui Mendeleev. Ne uităm astăzi și vedem că harta lumii se rescrie având la bază acea foame a triburilor dinainte de a fi civilizați de a ne duce să luăm resursele altuia. De aceea, eu cred că modelul de economie circulară e și un model al păcii, un model al îndestulării industriilor și al opririi acestor războaie fără sens.
Constantin Bratu, Asociația Berarii României: Industria de băuturi a fost înaintea obligațiilor de mediu la nivel european
Există transparență în ceea ce privește cantitățile puse pe piață. Lună de lună, RetuRO face aceste raportări, iar pe site-ul lor sunt disponibile informații despre cantitățile puse pe piață, cât s-a colectat în unități, ce cantități au fost trimise la reciclat și cât efectiv a fost reciclat. (…) Suntem parte din acest sistem, alături de consumatorii noștri, care se bucură de produsele noastre. Însă, „orchestra” pe care noi jucăm și menținem acest echilibru este formată din autorități centrale, autorități locale, disponibilitatea centrelor de returnare și eficiența Sistemului de Garanție-Returnare. Trebuie să ne asigurăm că acest echilibru nu este compromis. Dacă s-a dovedit că sistemul funcționează, trebuie să-i oferim încrederea necesară pentru a continua să evolueze. (…)
Știm de mici, de când eram în clasele pregătitoare, că ni se spunea că prevenția este cel mai bun aliat în ceea ce privește sănătatea umană. Dacă ar fi să ne gândim la sănătatea mediului, prevenția și proactivitatea sunt esențiale. Industria de băuturi, împreună cu marii retaileri și Guvernul României, a fost înaintea obligațiilor de mediu la nivel european. Din păcate, România este încă restantă la anumite obligații, iar alte industrii ar trebui să adopte o abordare mai proactivă. Eu sunt optimist, pentru că noi, oamenii din industria berii, suntem veseli și optimiști.
Doinița Mihai, vicepreședinte Public Affairs Eastern Europe South TOMRA: Sistemul de Garanție-Returnare este într-o continuă dezvoltare
În cadrul Sistemului de Garanție-Returnare noi participăm prin a pune la dispoziția partenerilor noștri, fie că vorbim de comercianți de toate categoriile, de la cei mai mici până la cei mai mari sau UAT-uri, acele sisteme care preiau ambalajele de la populație, RVM-urile. Ce am observat a fost o schimbare de 180 de grade în mentalitatea colectivă a tuturor cetățenilor, care au început să înțeleagă că acest deșeu – ambalajele pe care ei le generează – are valoare. (…) SGR-ul este într-o continuă dezvoltare și avem deja un an de experiență de operare în România, adaptat la nevoile și soluțiile locale. Ce trebuie continuat? Bineînțeles, dialogul cu cei care au obligații legale de a susține acest sistem, și anume comercianții, în special cei mici și medii, care trebuie să se înscrie în sistem și să susțină preluarea de la populație.
Alexandra Turcu, director Achiziții Publice Sector 4: Ținta noastră este să reducem cât mai mult cantitatea de deșeuri ajunsă la groapa de gunoi
La nivelul sectorului 4, există un flux complet de gestionare a deșeurilor, incluzând salubrizarea, sortarea, tratarea și depozitarea. Ținta noastră este să reducem cât mai mult cantitatea de deșeuri ajunsă la groapa de gunoi, obiectiv pe care l-am atins deja. În anul 2024, am reușit să deviem 40% din deșeuri către reciclare și valorificare. Totuși, întâmpinăm dificultăți în ceea ce privește implicarea cetățenilor, deoarece aceștia nu s-au obișnuit pe deplin cu colectarea selectivă. Deși nu toți locuitorii sectorului 4 folosesc pubelele special amenajate pentru reciclare, în prezent, aproximativ 80% dintre ei o fac. În anul 2025, sperăm ca toți cetățenii sectorului 4 să ni se alăture și să colecteze selectiv, utilizând inclusiv containerele destinate deșeurilor textile. Astfel, vom putea să deviem o cantitate și mai mare de deșeuri de la groapa de gunoi.
Luminița Toderașcu, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC): Țintele sunt foarte mari și condițiile de colectare la momentul acesta nu sunt ideale
Aș dori să păstrez optimismul colegilor și să spun că ideal ar fi să atingem țintele, lucru care nu cred că se va întâmpla în totalitate, pentru că, într-adevăr, țintele sunt foarte mari și condițiile de colectare la momentul acesta nu sunt tocmai ideale. Nici instalațiile puse în funcțiune nu sunt la standardul necesar. Totuși, autoritatea publică a reușit să depășească așteptările chiar în momente critice și poate se va mobiliza pe ultima sută de metri. Ceea ce pot spune este că ANRSC va fi întotdeauna un îndrumător, un reglementator și o autoritate de control. Nu mă feresc să spun că am sancționat foarte multe autorități publice locale pentru neîndeplinirea obligațiilor, la fel cum am făcut și cu operatorii de servicii comunitare de utilități publice.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD: Economia circulară va trebui să aibă un rol extrem de important în economie
Deja economia circulară a devenit o parte a zonei industriale, dacă ne uităm la dinamică e a doua după IT. Asta și pentru că beneficiază de o resursă inepuizabilă. Cred că economia circulară va trebui să aibă un rol extrem de important în economie. Am discutat despre un proiect – noi vedem ca o soluție importantă reintroducerea în circuitul comercial a unui tip de produse. Când se renunță la unele electrocasnice, ele ajung la reciclator în stare de funcționare. Vrem să le prelungim durata de viață, e un obiectiv important nu doar pentru mediu, ci și în economie. Prețul la care ar putea fi revândute aceste produse e accesibil, am gândit un mecanism – să existe un colț unde să se vândă cu preț redus sau să fie folosite în economia socială. Avem un deficit de personal în acest domeniu, industria reparațiilor, de aceea e important învățământul dual.
Radu Oprea, șeful Cancelariei Primului-Ministru: Astăzi, multe deșeuri au devenit materii prime valoroase
Strategia pentru economia circulară a fost elaborată în 2020-2021 de către Departamentul de Dezvoltare Durabilă, aflat în coordonarea Cancelariei Primului-Ministru. Totuși, strategia are o aplicabilitate mai mare asupra mediului decât asupra economiei, deși poartă denumirea de economie circulară. Este esențial să analizăm impactul acestui concept asupra economiei, companiilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Economia circulară nu ar trebui să genereze sarcini financiare împovărătoare pentru companii, ci să fie complementară, având ca scop transformarea deșeurilor în materie primă. Astfel, acestea pot deveni mărfuri tranzacționabile, inclusiv pe Bursa de mărfuri. Definiția economiei circulare, oferită de Comisia Europeană, o descrie ca pe un model de producție și consum bazat pe folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente pentru a le prelungi ciclul de viață. Acest model ar putea schimba fundamental economia globală. Astăzi, multe deșeuri, precum PET-ul, aluminiul și sticla, au devenit materii prime valoroase. În România există puncte de colectare și procesare a ambalajelor, iar PET-ul este deja transformat într-un sistem circular, fiind refolosit fără a trece prin procesul tradițional de eliminare. (…) Discutăm, de asemenea, despre importanța producerii sticlei în România, având în vedere că este o industrie energo-intensivă. În perspectiva anilor 2026-2027, odată cu dezvoltarea producției de energie regenerabilă, România ar putea avea un avantaj competitiv clar pentru reindustrializare și susținerea acestor industrii. Economia circulară poate aduce beneficii semnificative României, însă trebuie analizate cu atenție costurile tehnologiilor de reciclare, întrucât multe dintre acestea nu sunt încă suficient de mature.
