Țările UE vor adopta în luna Iunie o nouă țintă privind energia regenerabilă, aceasra urmând să ajungă la 42.5% până în 2030, conform ultimelor negocieri pentru modificarea directivei europene pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Noua modificare va înlocui actualul obiectiv al Comisiei Europene de a avea o pondere a surselor energetice în mixul de energie de 32% până în 2030. Negocierile prevăd includerea chiar a unei ținte mai ambițioase, de 45%. Pentru România, aceste obiective sunt o mare provocare pentru următorii ani. Fondurile europene pentru finanțarea proiectelor care vizează energia regenerabilă sunt de ordinul miliardelor de eur0, dar marea necunoscută rămâne capacitatea țării noastre de a instala în teren, până în 2024, cei 3 GW pe care îi promite Ministerul Energiei.
Provocarea lansată de miliardele de euro puse la dispoziția României pentru promovarea proiectelor de energie regenerabilă a constituit recent subiectul conferinței cu tema „Finanțarea proiectelor de energie regenerabilă – surse transparente pentru resurse curate”, organizată sub egida proiectului editorial România Inteligentă promovat de către postul de televiziune Antena 3 CNN alături de cotidianul național Jurnalul. Cei prezenți la dezbateri au subliniat faptul că România are foarte mulți bani la dispoziție pentru promovarea acestor proiecte, dar avem încă probleme cu implementarea lor. Un cadru legislativ incoerent și instabil, dar și perioadele foarte lungi pentru aprobarea proiectelor, au fost doar câteva dintre problemele ridicate de asociațiile investitorilor în energia regenerabilă.
Forța de muncă va fi o problemă
Andrei Manea, directorul Executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), a subliniat că proiectele de energie fotovoltaică contribui foarte mult la economia României, dar pentru a se dezvolta sectorul are nevoie de sprijin. „Există două lucruri pe care trebuie să le menționăm: România are bani europeni pe care trebuie să îi folosim, dar avem nevoie de o strategie ca să îi putem folosi cât mai bine. Trebuie să construim pe baza posibilităților financiare care sunt astăzi, să atragem în România investiții pentru a crea la noi în țară componente pentru eoliene, și pentru fotovoltaice, astfel încât să aducem o valoare economiei din România și pentru a nu mai depinde de alte țări”, a spus acesta. El a atras atenția asupra faptului că domeniul fotovoltaic are nevoie de forță de muncă specializată, estimându-se că până în 2030 România ar avea nevoie de 25.000 de oameni. Pe de altă parte există o problemă și cu terenurile necesare viitoarelor investiții. „Pe partea de fotovoltaice, există o problemă care nu este pe deplin rezolvată, cea cu scoaterea din circuitul agricol pentru terenuri. S-au făcut niște pași cu ajutorul Parlamentului, dar situația este încă neclară, iar această problemă nu dă predictibilitatea dorită de investitori. Cei care doresc să investească, să construiască au nevoie de o bază solidă pentru următorii 25 de ani. Aceste chestiuni legislative trebuie lămurite foarte bine înainte ca investițiile să înceapă”, a mai afirmat Andrei Manea.
Trebuie simplificat procesul
O serie de probleme a ridicat în intervenția sa și Liviu Gavrilă, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA). În opinia sa, ar fi necesar ca toți cei implicați să facă un pas înapoi și să analizeze modul în care se poate simplifica procesul, începând de la obținerea avizelor inițiale până la autorizația de construcție și avizul tehnic de racordare. „Suntem cu toții de acord că există surse de finanțare. Avem probleme, dar care sunt rezolvabile. Plecând de la cel care intenționează să dezvolte, să construiască ulterior, având în vedere problematica extrem, extrem de complexă, eu zic că trebuie să facem cu toții un pas înapoi, trebuie să ne uităm cum ar trebui să simplificăm în acest moment, de la momentul în care depui primele avize până la obținerea autorizației de construire, a avizului tehnic de racordare. Altfel, vom ajunge să ne uităm către vecinii noștri care instalează foarte mulți GW”, a spus Liviu Gavrilă.
Suprizele pregătite de Finanțe
O nouă oportunitate pentru finanțarea proiectele verzi va fi lansarea obligațiunilor verzi. Acestea există deja în multe țări comunitare, iar România ar putea intra în acest club select la sfârșitul acestui an, când vor fi lansate, potrivit secretarului de stat din Ministerul Finanțelor Mihai Diaconu. El a precizat că în prezent se lucrează la stabilirea cadrului legal pentru emiterea lor, cu sprijinul Băncii Mondiale, care ar urma să fie adoptat până în toamnă. Ele vor fi folosite pentru finanțarea proiectelor de mediu și energie regenerabilă. De asemenea, și înființarea Băncii pentru Investiții și Dezvoltare (BID) este unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Finanțelor, a subliniat secretarul de stat. Noua instituție financiară va avea în următoarele câteva săptămâni selectate persoanele care o vor conduce, iar până la sfârșitul lunii iunie va fi înregistrată la Registrul Comerțului. Dacă va fi respectat calendarul propus, bancă va deveni funcțională la mijlocul anului viitor, iar în prima fază capitalul social va fi asigurat din fondurile provenite de la bugetul de stat. BID va fi o instituție de credit deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Ea va deservi întreprinderile românești și alte entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul:
- susținerii finanțării de proiecte care contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării,
- creșterii competitivității, inovării și creșterii economice,
- creșterii absorbției fondurilor europene.
Schimbări vin și de la ANRE
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are la rândul ei în vedere introducere unui filtru pentru a-i separa pe cei care doresc cu adevărat să investească în domeniul energiei regenerabile și cei care nu vor decât să vândă la un moment dat rezervarea de capacitate pe care au făcut-o, a declarat și George Niculescu, noul președintele al ANRE. „S-a tot discutat în comisiile de specialitate despre modalitatea de a introduce un filtru, în așa fel încât investitorii care doresc să dezvolte proiecte și să ajute sistemul național prin instalarea mai multor MW în capacitatea de producție, să îi delimităm de cei care nu doresc altceva decât să găsească o fereastră de oportunitate și să promoveze alt gen de business decât cel pe care ni-l dorim noi, ca stat. Pentru că cererile de racordare care, în mod tradițional, se îndreaptă spre zonele României care sunt pe parte de fotovoltaic, zonele cu cel mai bun grad de însorire, iar investițiile pe eolian, cu cel mai bun grad al măsurătorilor de vânt, toată lumea vrea să își racordeze capacitatea de producție acolo. Cererile sunt foarte mari, evident că accesul la rețea, atât pe rețelele de distribuție cât și pe cea de transport se îngreunează”, a spus șeful ANRE.
