n contextul în care numerarul este tot mai puțin folosit, iar plățile instant devin noua normă, experții avertizează că, în viitorul apropiat, Europa ar trebui să adopte o soluție alternativă de plată – precum sistemele bazate pe coduri QR. De asemenea, viitorul plăților în retail, introducerea identității digitale în țările din UE și securitatea cibernetică sunt principalele provocări în următorii ani pe continent, au punctat experții în cadrul Money Motion 2025, cel mai mare eveniment de FinTech din Europa Centrală și de Est.
Cu peste 2.500 de participanți și un program intens desfășurat pe mai multe scene, conferința a reunit lideri din FinTech, retail, administrație publică și sectorul bancar, într-un dialog deschis despre tendințele care schimbă modul în care europenii interacționează cu banii.
Euro digital, AI și reglementări – provocările momentului
Una dintre cele mai urmărite sesiuni s-a concentrat pe viitorul plăților, prezentată de Milan Gauder, cofondator al frēda. Gauder a subliniat scăderea utilizării numerarului, accelerată după pandemie, și adoptarea rapidă a plăților instant, în special în țări în curs de dezvoltare precum India și Brazilia.
„Ca o comparație, țărilor occidentale le-a luat 50–60 de ani să atingă un nivel similar de adopție. Cheia succesului în Orient o reprezintă codurile QR. Aceste țări au sărit peste plățile cu cardul și au adoptat direct codurile QR, realizând în cinci ani ceea ce Vestul a reușit în 50. Cred că în următorii cinci ani, Europa va trebui să dezvolte un sistem alternativ de plată. Acesta este momentul, trebuie să începeți lucrul la el acum”, a concluzionat Milan Gauder, cofondator al frēda.
Totodată, specialiștii în FinTech au atras atenția asupra lipsei unui dialog public larg cu privire la introducerea euro digital și au avertizat că Europa tinde să prioritizeze viteza în defavoarea valorii reale oferite utilizatorului. „Funcționalitatea și experiența utilizatorului ar trebui să stea la baza dezvoltării soluțiilor de plată, nu doar viteza cu care se execută o tranzacție”, a subliniat Panagiotis Kriaris, Director Unzer, platformă pentru tranzacții internaționale.
Cardurile nu dispar, evoluează
Christian Rau, SVP Global Partnerships Digital Assets, Blockchain and FinTech Enablement at Mastercard Mastercard, a completat tabloul, vorbind despre declinul utilizării cardurilor fizice în favoarea celor virtuale, necesitatea reglementării criptomonedelor și colaborarea tot mai strânsă dintre sectorul privat și băncile centrale pentru dezvoltarea monedelor digitale.
În ceea ce privește metodele de plată, concluzia specialiștilor a fost clară: cardurile nu dispar, ci evoluează. Krzysztof Sobala de la Mastercard a declarat că 80% dintre tranzacțiile procesate de companie sunt acum plăți instant, o dovadă a transformării rapide a pieței.
Cât despre comportamentul consumatorilor privind plățile digitale, specialiștii au evidențiat o nevoie comună: soluții unificate.
„Comportamentul consumatorilor este remarcabil de similar în toată Europa. Utilizatorii nu vor să instaleze aplicații separate pentru fiecare serviciu mărunt. Datele noastre arată că atunci când le este oferită o soluție unificată, care integrează mai multe servicii, rata de utilizare și implicare crește”, a spus Borko Buturac, Director de Operațiuni în cadrul Aircash.
În aceeași direcție, Berislav Marszalek, CEO Entrio, a remarcat că, deși inițial compania sa a fost înaintea curbei digitalizării, realitatea pieței a cerut răbdare. “Astăzi, plățile în numerar reprezintă doar o fracțiune din total și vor scădea în curând sub 10%”, a punctat specialistul.
Lideri din retail precum Nina Mimica (Studenac), Daniel Šturm (Kaufland), Alexandros Kosenas (Neptun Albania) și Bogdan Meica (Glovo România) au discutat în detaliu modul în care folosesc automatizarea și AI-ul pentru a crește eficiența și a îmbunătăți relația cu clienții. Un exemplu remarcabil a venit de la Kaufland, care testează utilizarea chatbot-urilor în negocierile cu furnizorii. „Ne-am dat seama că metodele tradiționale nu oferă mereu cele mai bune rezultate, așa că am decis să inovăm chiar și în acest proces”, a explicat Šturm.
Identitate digitală și securitate cibernetică: provocările următorilor ani
Un subiect fierbinte a fost și identitatea digitală, în contextul în care până în 2026 toți cetățenii UE vor fi obligați să dețină documente digitale. Belgia conduce în prezent implementarea, dar există provocări majore, mai ales în țări ca Germania. Sebastian Theisen (Entrust) și Valentina Dragomir (Evrotrust) au discutat despre nevoia unor portofele digitale sigure, conforme cu legislația, dar și accesibile. Ingo Rübe (KILT Protocol) a avertizat asupra riscurilor legate de supravegherea excesivă și dominația Big Tech.
Având în vedere schimbările numeroase din domeniul plăților, securitatea cibernetică trebuie să fie mai prioritară ca oricând, au explicat specialiștii. Aceștia au subliniat necesitatea unei abordări de tip „zero-trust” și a unor sisteme de monitorizare comportamentală, adaptate noilor amenințări generate de AI.
„Toate fraudele și intruziunile cibernetice încep de obicei cu un simplu act de inginerie socială. Trebuie să ne schimbăm percepția despre securitate. Nu ne putem baza pe un singur strat de protecție. Când vine vorba de identitate, presupunem adesea că dacă ceva arată și sună ca noi, atunci este despre noi. Această mentalitate trebuie schimbată”, a declarat Pavel Kaminsky, fondator & CEO 7Security GmbH.
Zagreb, un model de oraș digital
Primarul Zagrebului, Tomislav Tomašević, un susținător al Money Motion și al comunității de FinTech, a prezentat inițiativele orașului privind transformarea digitală. De la modernizarea sistemelor administrative învechite până la lansarea unei aplicații pentru monitorizarea utilizării spațiului public, capitala croată își consolidează poziția de lider regional în digitalizare. Peste 100.000 de tranzacții ale administrației sunt urmărite în timp real, iar colaborările cu FinTech-uri precum Keks Pay și sprijinul acordat ZICER – declarat cel mai bun centru de inovație din Europa – reflectă angajamentul orașului pentru progres tehnologic.
Money Motion 2025 a atras peste 2.500 de participanți, cu 720 de întâlniri aranjate prin aplicația oficială a evenimentului. Cea de-a doua zi a conferinței a fost deschisă de primarul Zagrebului, Tomislav Tomašević, care și-a exprimat mândria că orașul găzduiește principala conferință regională dedicată FinTech-ului. Evenimentul a reunit 120 de vorbitori pe patru scene, a inclus o competiție pentru startup-uri cu 20 de echipe din 14 țări și s-a încheiat cu anunțarea câștigătorilor. După rezultatele în creștere de anul aceste, biletele pentru Money Motion 2026 sunt disponibile deja la vânzare.
Organizarea celei de-a treia ediții a evenimentului Money Motion este posibilă cu ajutorul a mai multor companii inovatoare, printre care ASEE, Monri, Mastercard, OTP banka, A1 Hrvatska, Croatia osiguranje, and LAQO.
Informații detaliate despre programul conferinței Money Motion 2026 și biletele pentru ediția de anul viitor sunt disponibile pe site-ul oficial: https://www.money-motion.eu.
