Emisiile de gaze cu efect de seră din Germania au scăzut cu 1,5% în 2025, potrivit unui grup de experţi, un ritm şi mai lent decât cel din ultimii doi ani, punând în pericol obiectivele climatice ale Germaniei, transmite Le Figaro.
Conform studiului anual Agora Energiewende, publicat miercuri, Germania şi-a redus emisiile cu 1,5% în 2025, la 640 de milioane de tone de echivalent CO2.
Este prea lent, avertizează clar experţii: ”Dacă tendinţa se menţine, obiectivul climatic pentru 2030” – de a reduce emisiile cu 65% faţă de 1990 – ”este ameninţat”.
Pentru 2025, Germania rămâne în limitele stabilite de lege, ”dar protecţia climei pierde din viteză”, estimează Agora Energiewende.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3% în 2024 faţă de anul precedent şi cu aproximativ 10% în 2023.
Cu toate acestea, începând din acest an şi până în 2030, Berlinul va trebui să accelereze: va fi necesar să se economisească în medie 36 de milioane de tone de echivalent CO2 pe an, adică de patru ori mai mult decât în 2025.
Clima, un subiect fără prioritate
Anul trecut, industria, care consumă multă energie, a dat semne încurajatoare, cu o scădere a emisiilor de CO2 cu 7,2 %, dar asta s-a întâmplat doar din cauza scăderii producţiei din cauza ”cererii slabe şi a pieţelor mondiale tensionate”, mai ales în chimie şi construcţia de maşini.
Agora Energiewende deplânge faptul că, de la criza sanitară din 2020 până la tarifele vamale americane din 2025, reducerea emisiilor este ”în mare parte legată de crize” şi nu de mijloace de producţie mai curate.
Clădirile şi transporturile au poluat mai mult din cauza temperaturilor mai scăzute şi a creşterii vânzărilor de combustibili.
Scăderea investiţiilor a ”frânat redresarea economică şi tranziţia către o producţie neutră din punct de vedere climatic”, adaugă studiul.
Cu toate acestea, documentul subliniază ponderea crescândă a energiilor regenerabile în cererea de energie electrică.
”Eforturile din ultimii ani dau roade”, estimează autorii.
Pe baza sondajelor de opinie, Agora Energiewende constată că îngrijorarea faţă de schimbările climatice rămâne intactă, dar că alte teme au căpătat o importanţă mai mare.
Dezbaterea s-a mutat către chestiuni legate de puterea de cumpărare şi securitate, care au dominat campania legislativă din februarie câştigată de conservatori. Prioritate a guvernului precedent, urmărirea obiectivelor climatice pare mai incertă sub coaliţia conservatorilor şi social-democraţilor instaurată în mai. De atunci, ”noile repere în materie de politică energetică şi climatică au întârziat mult”, notează experţii.
Pentru a relansa economia, cancelarul Friedrich Merz pledează mai degrabă pentru o relaxare a normelor de mediu şi a luptat la Bruxelles împotriva interzicerii vânzării de motoare termice noi începând din 2035.
În ceea ce priveşte ministrul Economiei, Katherina Reiche, ea a promis să reducă subvenţiile, considerate prea generoase, pentru energiile curate. Guvernul trebuie să organizeze un ”sprijin ţintit pentru pompele de căldură şi maşinile electrice” şi să revizuiască rapid legea privind energiile regenerabile şi cea privind energia clădirilor, solicită, printre altele, Agora Energiewende.
