Harta comerțului mondial este redesenată odată cu încetinirea creșterii globale

Pe măsură ce economia globală se adaptează la presiunile și perturbările economice și geopolitice, rutele familiare care au definit harta comerțului mondial sunt redesenate, iar culoarele comerciale regionale joacă un rol tot mai important în comerțul mondial.

Schimbările în peisajul comercial arată că în ansamblu, comerțul mondial crește la o rată mai lentă decât economia mondială, o schimbare fundamentală față de tendința de globalism condus de comerț pe care lumea a avut-o în cea mai mare parte a anilor de la sfârșitul Războiului Rece. Comerțul mondial cu bunuri este prognozat să crească cu 2,8% pe an, în medie, până în 2032, în comparație cu o rată estimată de creștere a PIB-ului global de 3,1% în aceeași perioadă, conform unei noi analize realizate de Boston Consulting Group (BCG).

Apariția și creșterea importanței culoarelor comerciale regionale au ca efect diminuarea dominației rutelor comerciale tradiționale, cum ar fi China-SUA și China-UE.

„Comerțul mondial se schimbă, iar harta, așa cum o știam noi, este redesenată,” a spus Nikolaus Lang, director general și partener senior, lider global al practicii Global Advantage a BCG și coautor al raportului. „Pe măsură ce lanțurile de aprovizionare sunt rebalansate și țările vecine își întăresc relațiile comerciale regionale, ne așteptăm să vedem schimbări durabile în fluxurile de bunuri din întreaga lume.”

Cercetarea evidențiază cinci dinamici emergente ale comerțului mondial care vor caracteriza lumea în deceniul următor:

1. Dinamica Comerțului cu China. Tensiunile comerciale persistente și creșterea „comerțului gestionat” între China și Occident determină o încetinire a acestuia. Scăderea prognozată a comerțului SUA-China este una dintre cele mai semnificative evoluții în harta actualizată a comerțului mondial, prognozând o scădere cu 197 miliarde de dolari a comerțului în 2032 față de nivelul din 2022.. Comerțul Chinei cu UE va continua să crească, dar mai lent decât media globală.
2. Fortăreața America de Nord. Statele Unite, Canada și Mexicul vor beneficia de Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA). Comerțul SUA cu vecinii săi este prognozat să crească cu 466 miliarde de dolari în deceniul următor.
3. Creșterea Comerțului ASEAN. Națiunile din Asia de Sud-Est sunt printre cei mai mari câștigători în noua ordine comercială mondială. Comerțul între statele ASEAN este prognozat să crească cu 1,2 trilioane de dolari în următorii zece ani, întrucât regiunea este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o destinație cheie pentru companiile care doresc să-și reducă dependența de China pentru fabricație și aprovizionare, ceea ce conduce la creșterea ASEAN ca platformă pentru exporturile globale. Fundamentele solide din regiunea ASEAN în sine conduc, de asemenea, la o creștere a investițiilor și a activității comerciale.
4. Creșterea explozivă a Indiei. India beneficiază de o structură de costuri redusă, o forță de muncă tot mai capabilă și o logistică în îmbunătățire pentru a deveni o piață internă majoră și o destinație numită generic „China + 1” pentru fabricația globală. Se estimează că India va obține o creștere medie anuală a comerțului de 6,3%, de două ori mai mare decât media globală.
5. Divergența comerțului rusesc. O mare parte din comerțul Rusiei s-a îndreptat către țările BRICS (Brazilia, China, India și Africa de Sud). În timp ce comerțul Rusiei cu China și India va crește cu 134 miliarde de dolari, respectiv 26 de miliarde de dolari până în 2032, comerțul său cu UE va scădea cu 222 de miliarde de dolari.

„Economia unitară este unul dintre principalii factori ce contribuiie la aceste schimbări, dar geopolitica este și ea un catalizator clar,” a spus Marc Gilbert, director general și partener senior la BCG și coautor al raportului. „Într-un an cu multe alegeri globale cruciale și cu aproape jumătate din populația lumii așteptată să iasă la vot, vedem o continuare a accentului pus pe politica industrială în asigurarea securității economice naționale, crearea de locuri de muncă și energia verde. Una dintre consecințe va fi consolidarea grupărilor comerciale regionale, în special în America de Nord, Uniunea Europeană și ASEAN.”

China este astăzi cel mai mare exportator mondial de bunuri fabricate, dar pierde în competitivitatea costurilor relative și are o economie internă în descreștere. Pe măsură ce firmele non-chineze își reevaluează lanțul de aprovizionare, comerțul în scădere între China și Occident se va muta în altă parte. Beneficiarii principali ale acestor schimbări de paradigmă vor fi țările ASEAN și India, deoarece multe companii își mută producția în aceste economii, atât pentru a reduce riscurile globale ale lanțului de aprovizionare, cât și pentru a accesa noi piețe. Drept rezultat, comerțul între ASEAN și China va crește cu o valoare impresionantă de 616 miliarde de dolari în deceniul următor, iar comerțul între ASEAN și SUA și Japonia va crește și el, cu peste 200 de miliarde de dolari.

„Aceste schimbări în modelele comerciale reconfigurează economia globală, acest lucru nefiind un accident. Companiile trebuie să gândească strategic și să ia măsuri decisive, altfel riscă să fie prinse în capcana factorilor mereu în schimbare și care sunt în afara controlului lor,” a spus Michael McAdoo, partener și director pentru comerț și investiții globale la BCG și coautor al raportului. „Companiile care au previzionat aceste schimbări investesc deja pentru a-și consolida reziliența lanțului de aprovizionare, răspunzând la volatilitate și construind capacități adecvate de gestionare a riscurilor și securitate cibernetică.”