Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, consideră că este necesar un buget mai consistent alocat PAC pentru viitorul exerciţiu financiar, adaptat unui nivel echitabil al plăţilor directe, prin aplicarea principiului convergenţei externe, dar şi pentru a compensa fermierii pentru aplicarea unor condiţionalităţi de mediu sporite.
Oficialul român a participat, în perioada 8 – 10 septembrie 2024, la Reuniunea Informală a Miniştrilor agriculturii din statele membre UE, desfăşurată la Budapesta (Ungaria), eveniment organizat de Preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene.
„În cadrul intervenţiei sale, referitor la principalele instrumente din cadrul celor doi piloni în perioada post 2027, ministrul Florin Barbu a evidenţiat necesitatea unui buget mai consistent alocat PAC pentru viitorul exerciţiu financiar, adaptat unui nivel echitabil al plăţilor directe, prin aplicarea principiului convergenţei externe, dar şi pentru a compensa fermierii pentru aplicarea unor condiţionalităţi de mediu sporite. Totodată, a fost subliniată importanţa identificării unei formule prin care toate statele membre să aibă un nivel similar al plăţii directe. Flexibilizarea cadrului legislativ, o mai mare libertate acordată Statelor Membre, precum şi identificarea de mecanisme de finanţare şi creditare avantajoase pentru a permite fermierilor introducerea inovării şi a noilor tehnologii în cadrul exploataţiilor agricole au reprezentat alte elemente din cadrul intervenţiei conducerii MADR”, se arată într-un comunicat al instituţiei.
În contextul provocărilor recente cu care s-au confruntat fermierii, cum ar fi evenimentele meteo extreme cauzate de schimbările climatice, costurile ridicate ale inputurilor, efectele negative ale războiului sau perturbările pieţei cauzate de creşterea importurilor din ţări terţe, şi având în vedere cerinţele tot mai stricte ale standardelor UE, Preşedinţia maghiară a UE a lansat o dezbatere a Consiliului privind Politica Agricolă Comună post-2027, pentru a cunoaşte aşteptările miniştrilor şi a sprijini Comisia să pregătească propuneri legislative pentru PAC post-2027. Cu această ocazie, au fost analizate măsurile de sprijin ce urmează a fi implementate în perioada următoare pentru producătorii agricoli europeni.
În ceea ce priveşte contribuţia sectorului agricol la obiectivele Geen Deal fără a pune în pericol competitivitatea fermierilor, România a susţinut că stabilirea ambiţiilor de mediu trebuie să ţină cont de nevoia de a menţine competitivitatea sectorului agricol. Astfel, a fost solicitată existenţa unei perioade de tranziţie pentru implementarea elementelor de noutate introduse, care implică o serie de condiţii suplimentare, astfel încât fermierii să se poată adapta la noile cerinţe, se arată în documentul citat.
Referitor la revizuirea instrumentelor sistemului de management al crizelor, s-a reliefat necesitatea impunerii unei alocări financiare consistente atribuite rezervei de criză, precum şi a unor instrumente eficiente de susţinere a fermierilor în contextul crizelor. În egală măsură, pentru a putea valorifica aceste instrumente disponibile la nivelul PAC, a fost propusă oportunitatea creării unei reţele la nivelul statelor membre în cadrul căreia să fie prezentate modele de bune practici cu privire la instrumentele de gestionare a riscurilor, precum şi schimburi de opinii pentru a permite o îmbunătăţire a implementării acestor instrumente.
Ministrul român al Agriculturii a solicitat, de asemenea, urgentarea distribuirii fondurilor europene destinate despăgubirilor fermierilor, regândirea derogărilor pentru neonicotinoide, precum şi extinderea eligibilităţii cheltuielilor pentru animalele de reproducţie.
