Moody’s Investors Service a confirmat vineri la „Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă, iar calificativul pe termen scurt a fost menţinut la „Prime-3”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Confirmarea ratingului „Baa3” reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating, deşi ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, se arată în comunicat.
Perspectiva stabilă echilibrează tendinţa economică pozitivă faţă de dificultăţile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal şi deficitul de cont curent ale României. Deşi acestea nu reprezintă riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României, cu toate acestea deficitele gemene reprezintă o potenţială sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizează Moody’s.
Deşi Moody’s estimează o încetinire a creşterii la 2% anul acesta, după doi ani de avans solid în 2021 şi 2022, în condiţiile în care inflaţia afectează consumul şi scăderea activităţii economice în zona euro afectează cererea externă, perspectivele de creştere pe termen mediu ale României rămân solide. Moody’s se aşteaptă la o redresare a creşterii la 3,2% în 2024 şi la 3,5% în 2025, în linie cu estimarea agenţiei privind potenţialul de creştere al economiei de 3% – 3,5%.
Perspectivele solide de creştere ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investiţiilor cu fonduri europene şi FDI. Ţara a alocat un total de aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 în granturi şi împrumuturi din Facilitatea UE de redresare şi rezilienţă (RRF) pentru a fi cheltuiţi până în 2026. Deşi implementarea înregistrează întârzieri faţă de calendarul original, autorităţile din România au continuat să înregistreze progrese cu îndeplinirea reformelor şi investiţiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Şi fondurile obişnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creşte în următorii ani, majorând finanţarea totală de la UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody’s se aşteaptă ca FDI în sectoare cum ar fi industria şi IT să rămână la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB.
De asemenea, Moody’s se aşteaptă la continuarea tendinţei de creştere rapidă a productivităţii muncii deoarece România continuă să ajungă din urmă economii mai avansate din Europa, iar reformele şi investiţiile din Facilitatea UE de redresare şi rezilienţă şi alte instrumente încep să aibă impact asupra potenţialul de creştere al economiei. Astfel de tendinţe pozitive vor domina în mare măsură impactul negativ al consolidării fiscale şi deficitul de forţă de muncă în următorii ani. Reducerea deficitului fiscal va fi un proces gradual, în timp ce deficitul de forţă de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei, va fi acoperit din ce în ce mai mult cu imigranţi din ţări din afara UE.
Moody’s se aşteaptă ca ponderea datoriei României ca procent din PIB să se situeze la 48,2% la finalul lui 2023, un nivel asemănător cu cel din ultimii doi ani şi mult sub nivelul mediu al ţărilor cu rating „Baa3” (excluzând România), de 76,3%.
Ponderea datoriei României ca procent din PIB a fost menţinută relativ stabilă după creşterea înregistrată în pandemie, în 2020, chiar dacă deficitul fiscal rămâne ridicat. În 2019 România a intrat în procedura de deficit excesiv (EDP) şi au fost stabilite ţinte pentru reducerea deficitului fiscal la 4,4% din PIB în 2023, de la 6,3% din PIB în 2022. Totuşi, Moody’s se aşteaptă că se va realiza doar o îmbunătăţire marginală a datelor privind deficitul anul acesta, cu un deficit de 6,1% din PIB estimat în 2023. Acesta reflectă o combinaţie de factori, cum ar fi veniturile neaşteptat de slabe din sectorul energiei şi companiile de stat, şi îmbunătăţirea mai slabă decât se anticipa a colectării veniturilor, apreciază Moody’s.
Guvernul a anunţat un pachet de măsuri în septembrie, inclusiv renunţarea la unele scutiri fiscale, majorări de TVA şi introducerea unui impozit asupra cifrei de afaceri a băncilor şi anumitor companii, pentru a reduce deficitul în 2024 şi în anii următori. Împreună cu îmbunătăţirea perspectivelor de creştere, măsurile fiscale suplimentare pe care s-a angajat să le ia România, Moody’s se aşteaptă ca deficitul să fie redus gradual la 5,3% în 2024 şi 4,4% în 2025.
Deficitul încă ridicat, cuplat cu o încetinire a creşterii PIB-ului nominal ca urmare a reducerii inflaţiei în următorii ani, au determinat Moody’s să estimeze că ponderea datoriei ca procent din PIB va creşte gradual, ajungând la 50% la finalul lui 2024 şi 51,7% la finalul lui 2025. Indicatorii României privind accesibilitatea datoriei vor continua de asemenea să se deterioreze, în contextul dobânzilor mai ridicate.
Inflaţia în România a scăzut la 9,2% în septembrie 2023, de la un nivel de vârf de 14,6% în noiembrie 2022, după majorările de dobânzi efectuate de Banca Naţională a Romaniei în 2022. Totuşi, readucerea inflaţiei spre ţinta BNR de 1,5% – 3,5% va rămâne o dificultate semnificativă în următorii ani. Moody’s se aşteaptă ca inflaţia să se situeze în medie la 4,9% în 2024.
