Prin bugetul anului 2026 facem primul pas decisiv pentru ieșirea din procedură de deficit excesiv, iar la finalul Prin bugetul anului 2026 facem primul pas decisiv pentru ieșirea din procedură de deficit excesiv, iar la finalul anului vom fi în traiectoria asumată cu Comisia Europeană, de 6,2% din PIB, a anunțat, joi seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
‘Facem, prin bugetul anului 2026, primul pas decisiv pentru ieșirea din procedură de deficit excesiv. La finalul acestui an vom fi în traiectoria asumată cu Comisia Europeană, de 6,2, și practic închidem un ciclu în care am intrat la finalul anului 2024 cu deficit de 9,3, ajungem la 6,2, acolo unde ar fi trebuit să fim. Și, bineînțeles, realizăm practic un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029, astfel încât să scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile: România penalizată pentru faptul că a menținut niște dezechilibre bugetare cronice. Cred că acest lucru este foarte așteptat de piețe, de Comisia Europeană, de români, de toate autoritățile publice locale, pentru care acest buget înseamnă un plus, sunt sume în plus, semnificative, șapte miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale și sunt pe lângă bani în plus pentru autoritățile locale, sunt și mii de proiecte din PNRR care sunt foarte importante în acest an. Practic, când vorbesc de PNRR vorbim de autostrăzi, de autostrada Moldova, toate autostrăzi importante finanțate din PNRR și fonduri europene, vorbim de străzi, vorbim de spitale, vorbim de infrastructuri critice, de care vor beneficia milioane de români la finalul acestor investiții pe care le asigurăm din acest buget’, a afirmat Nazare în briefingul care a urmat ședinței de Guvern în care a fost aprobat proiectul bugetului pentru anul în curs.
El a precizat că s-a dorit ca bugetul pentru 2026 să fie unul corect, realist, care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar în același timp și posibilitățile pe care le are România în acest moment, în contextul din prezent.
Ministrul Finanțelor a reamintit că valoarea Produsului Intern Brut pe care este realizat bugetul este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1% și o inflație de 6,5%.
Totodată, el a precizat că s-a creat spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde de lei, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în anul 2025, iar notabil este că partea cea mai mare a acestor investiții reprezintă o creștere a fondurilor europene.
‘Acest buget mizează pe spațiul pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR, iar acestea au crescut semnificativ, la aproape 110 miliarde, incluzând și componenta SAFE. Foarte important de spus este că am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului, în termenii agreați cu Comisia Europeană, la 6,2% componenta de deficit cash și 6% componenta de deficit ESA. Meritul acestui echilibru îl constituie faptul că reușim să scădem deficitul de la 146 de miliarde nominal sau 7,6% cash în 2025, la 6,2% cash în 2026, aproximativ 127 de miliarde’, a mai precizat acesta.
Ministrul Finanțelor a precizat că va crește volumul investițiilor, dar și calitatea acestora.
Pe de altă parte, el a vorbit și despre riscurile pe care le poate genera conflictul din Orientul Mijlociu și a menționat că poate fi luată în calcul o creștere moderată a inflației, precizând că va primi date de la BNR la finalul lunii.
‘Bineînțeles, n-aș putea să închei prezentarea fără a spune că, într-adevăr, sunt și riscuri, sunt riscuri pe care trebuie să le reevaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Nu știm la acest moment ce magnitudine și ce impact va avea conflictul din Orientul Mijlociu, încotro se vor îndrepta lucrurile. Ce putem să luăm în calcul este o creștere moderată a inflației în acest moment. Vom avea date inclusiv de la BNR în curând, la finalul acestei luni, și monitorizăm foarte atent cum evoluează lucrurile. Noi credem că parametrii esențiali de la care am pornit sunt niște parametrii prudenți, inclusiv prin PIB-ul nominal, modul în care a fost elaborat PIB-ul nominal, dar și creșterea economică’, a mai afirmat Alexandru Nazare.
La elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, Guvernul a luat în calcul o creștere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.
Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condițiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creștere la 36% din PIB, și ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB. Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanțelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice.
Potrivit MF, resursele alocate în 2026 pentru dezvoltarea comunităților locale depășesc 86,4 miliarde de lei, în creștere cu 7,4 miliarde de lei față de 2025, reprezentând cel mai ridicat nivel al finanțării acordate până în prezent autorităților publice locale. Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București, prin crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale, cofinanțării proiectelor de infrastructură și susținerii programelor de dezvoltare locală.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au prevăzute, în proiectul de buget pentru 2026, credite bugetare, dar și de angajament, mai mici comparativ cu anul anterior. Credite bugetare în scădere ar urma să aibă și Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Sănătății, însă în cazul acestora creditele de angajament vor fi mai mari.
În cazul celorlalte ministere, alocările sunt pozitive raportat la execuția preliminară pe anul anterior.
Pe de altă parte, sporurile, indemnizațiile, compensațiile și primele în sectorul public rămân la nivelul lunii decembrie 2025 și se menține la nivelul de 81 lei punctul de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii.
