Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, promite că Executivul va veni cu prima versiune a bugetului de stat până pe 27 ianuarie, iar calculele arată că, dacă se încadrează într-un deficit de 7% din PIB, statul are nevoie de împrumuturi în valoare de 231 miliarde de lei pentru a finanța deficitul și datoria ajunsă la scadență. Deși a declarat în repetate rânduri că bugetul va fi construit fără a lua în calcul nici modificarea TVA și nici a impozitării muncii, Guvernul este obligat de realitatea bugetară să găsescă noi surse pentru a umple golurile. Premierul Marcel Ciolacu a recunoscut că la Palatul Victoria se discută despre adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru încadrare în țintei de deficit, având pe masă o lungă listă de propuneri primite în urmă cu câțiva ani de la Banca Mondială. În plus, el trebui să adopte o serie de măsuri impopulare pentru a îndeplini anul acesta o serie de jaloane asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform angajamentelor asumate de România în Planul Bugetar Structural Național agreat cu Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut, deficitul bugetar din 2025 ar urma să se ridice la 7% din PIB, respectiv 133,3 miliarde de lei (26,6 miliarde de euro), totul raportându-se la o creștere a PIB-ului prognozată la 2,5%. Documentul precizează că veniturile estimate a fi colectate la bugetul general consolidat în 2025 se vor ridica la 651,3 miliarde de lei (130,4 miliarde de euro). Din acestea, 625,1 miliarde de lei (125,2 miliarde de euro) se prognozează că vor proveni din proiecția încasările de taxe, impozite și contribuții în conformitate cu evoluția economiei locale și a încasărilor de fonduri europene (inclusiv PNRR), iar 26,1 miliarde de lei (5,24 miliarde de euro) ar fi veniturile suplimentare obținute din aplicarea unor măsuri fiscale. În același timp, nivelul cheltuielilor publice ar urma să fie de 784,7 miliarde de lei (156,94 miliarde de euro).
„Ordonanța trenuleț”, insuficientă
Recent adoptată ordonanță privind ajustarea fiscală, mai cunoscută sub numele de „Ordonanța trenuleț”, estima venituri suplimentare la buget de numai 7,1 miliarde de lei, dar ele vor fi în final mai mici după ce impozitul pe construcții speciale („taxa pe stâlp”) a fost redus de la 1,5% la 1% din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor. În aceste condiții, Guvernul va trebui să acopere o diferență care se va apropia probabil de 20 de miliarde de lei pentru a acoperi cele 26,1 miliarde lipsă.
Una din soluțiile analize acum de către reprezentanții coaliției aflată la putere pentru a suplimenta veniturile este introducerea impozitării progresive încă din acest an. „Sunt scenarii pe care ni le-a transmis Banca Mondială de vreo patru – cinci ani de zile”, declara premierul Marcel Ciolacu. Sunt luate în calcul veniturile care depășesc un anumit plafon, iar un exemplu folosit în interiorul coaliției este cel de 5.000 euro, potrivit unor surse citate de Antena 3. O altă soluție pentru creșterea veniturilor bugetare analizată este ca impozitul pe venit, contribuția pentru asigurări sociale și contribuția pentru sănătate, care acum sunt calculate diferit, să fie calculate împreună, ceea ce ar însemna în final și o creștere a impozitării pe salariu. De asemenea, o altă măsură avută în vedere este ca pe lângi sistarea angajărilor la stat, prevăzută în „Ordonanța trenuleț”, să se treacă la comasarea și restructurarea unor instituții și agenții ale statului, care vor însemna și disponibilizări de personal.
Reforma fiscală via Banca Mondială
Raportul Băncii Mondiale din 2023, invocat acum de premierul Ciolacu, este o radiografie a sistemului fiscal românesc care include și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea lui. Printre măsurile formulate de către experții organismului financiar internațional se regăsesc renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și trecerea la un sistem de cote progresive, reducerea plafonului de încadrare ca microîntreprindere, majorarea impozitului pe dividende și eliminarea unor scutiri fiscale din sectoarele construcții și IT. După cum se poate vedea, toate aceste măsuri au fost bifate deja de către Guvern, iar renunțarea la cota unică într-o variantă restrânsă de aplicare se discută deja. O altă recomandare făcută, care încă nu a fost pusă în practică, viza eliminarea diferențierilor fiscale între angajații cu contract de muncă și lucrătorii independenți (PFA-uri, profesii liberale, persoane ce obțin venituri din drepturi de autor etc). În domeniul impozitării proprietăților, trecerea la un sistem de impozitare a clădirilor bazat pe valoarea de piață este o altă propunere care va fi pusă în aplicare anul acesta. Nu în ultimul rând, Banca Mondială propunea renunțarea la cotele defalcate de TVA, o măsură pe care Guvernul insistă că nu o are în vedere în acest moment, cum nu are în vedere nici majorarea ei de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse doar pentru alimente și medicamente.
În loc de concluzie
Revenind la lucruri concrete, în condițiile în care „Ordonanța trenuleț” nu aduce suficienți bani la buget, ANAF a venit cu un proiect de ordin care taie din deductibilitățile firmelor. Astfel, cheltuielile cu bursele private și costurile de achiziție pentru aparatele de marcat electronice fiscale nu vor mai putea fi deduse. Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor achita în continuare impozitul mai mare dintre impozitul pe profit și impozitul minim calculat pe baza cifrei de afaceri. De asemenea, pierderile fiscale vor putea fi recuperate doar în limita a 70% din profiturile impozabile obținute în următorii cinci ani consecutivi.
Ajustarea din 2025 este prevăzută în PNRR
Măsurile fiscale ar trebui să fie în acord cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență, mai precis a jaloanelor 207, 208 și 237. Obiectivele stabilite prin acestea sunt:
- a) Creșterea ponderii veniturilor fiscale în total PIB cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025;
- b) Asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creșterii economice;
- c) Simplificarea și debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple și clare;
- d) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal: în acord cu acest obiectiv se va asigura că modificările aduse principalelor tipuri de impozite și taxe sunt predictibile;
- e) Corelarea modificărilor aduse sistemului fiscal cu nevoile de finanțare ale bugetului public;
- f) Ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile;
- g) Îmbunătățirea cadrului general al reglementărilor fiscale pentru evitarea practicilor de optimizare fiscală;
- h) Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe;
i)Ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie;
- j) Ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public.
Prognoze (prea) optimiste
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează pentru acest an un avans de 2,5% a consumului privat față de 2024 și o creștere de 5,9% a formării brute de capital fix (investiții publice și private). Ca urmare a acestor evoluții, contribuția consumului final ar urma să se înjumătățească la 1,7pp din PIB, contribuția investiților (formarea brută de capital fix) la avansul economiei va crește de cinci ori, la 1,5pp din PIB, iar contribuția negativă a exportului net ar urma să scadă de la -2,5pp la -0,8pp. În ceea ce privește salariile, prognoza CNSP de iarnă indică înjumătățirea ritmului de creștere comparativ cu 2024.
