Uniunea Europeană a intrat în cursa materiilor prime critice. După aprobarea în martie a 47 de proiecte strategice de extracție în valoare de 27 miliarde euro, Comisia Europeană a lansat în aprilie o consultare pentru stimularea cooperării între companii în achiziționarea și reciclarea acestor resurse esențiale, cunoscute și ca pământuri rare. România figurează pe listă cu trei proiecte importante – extracția cuprului, magneziului și grafitului, alături de facilități de prelucrare. Totuși, drumul spre implementare rămâne anevoios, în contextul declinului industriei miniere naționale din ultimele decenii.
Materiile prime critice sunt vitale pentru competitivitatea industrială a UE și pentru obiectivele sale strategice. Deși se estimează că cererea pentru aceste materiale va crește drastic, Europa se bazează în mare măsură pe importuri, adesea de la furnizori din țări terțe cu un statut cvasimonopolist. Noile măsuri luate ar trebui în viitorul apropiat să atenueze riscurile pentru lanțurile de aprovizionare legate de astfel de dependențe strategice. „Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au nevoie de o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru conectarea cu achizitorii relevanți”, a precizat Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, finanțarea acestor proiecte nu va fi făcută decât în mică măsură cu fonduri europene, pentru realizarea lor companiile urmând să folosească fonduri naționale, resurse proprii și credite bancare, dar declararea lor ca proiect strategice de către Bruxelles ar urma să asigure dezvoltatorilor condiții mai bune de finanțare din partea instituțiilor financiare.
Care sunt proiectele românești
1.Rovina – proiect de extracție a cuprului
Proiectul ar urma să fie derulat de compania canadiană Euro Sun Mining Inc. Ea este proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa și al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume. El conține 10,1 milioane de uncii echivalent aur (217 tone de aur și 635.000 tone cupru). Potrivit lui Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, proiectul ar putea fi însoțit și de construirea unei capacități de prelucrare a minereului de cupru extras de aici. România a avut astfel de capacități înainte de 1989, dar ulterior toate au fost distruse.
2.SALROM – proiect de extracție a grafitului
Proiectul este desfășurat de către compania de stat Societatea Națională a Sării S.A. Ea a depune două cereri de finanțare pentru proiecte în valoare de aproape 450 de milioane de euro, pentru valorificarea zăcămintelor naționale de grafit. Primul proiect, pentru care se solicită suma de 198,3 milioane euro, se referă la extracția grafitului, iar cel de-al doilea proiect, în valoare de aproape 247 milioane de euro, are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase.
3.Verde Magnesium – proiect de extracție a magneziului
Proiectul aparține Verde Magnesium SRL, o companie care are în spate societatea americană de investiţii Amerocap. Magneziul (Mg) este cel mai ușor metal structural, având o rezistență ridicată, fiind ideal pentru aplicații auto, aerospațiale și de apărare. Proiectul Verde Magnesium își propune să exploateze rezervele de brucit cu magneziu din județul Bihor, în zona comunei Budureasa, și să construiască o fabrică de procesare a magneziului metalic.
Distanța uriașă de la proiect la extracție
Dorința autorităților de la București de a redeschide fostele exploatații pentru extracția acestor zăcăminte devenite extrem de importante pentru Europa este lăudabilă, dar șansele ca proiectele să avanseze sunt destul de mici.
„La Rovina totul este superb, dar trebuie făcut o «mică» observație. Proiectul de aici nu are aviz de mediu și sunt convins că având în vedere prevederile actualei legislații de mediu, nici nu va avea.
La grafit situația este și mai roză. Exploatarea Ungurelașu are licență, dar studiul de prefezabilitate a fost stopat. În plus, are probleme deoarece și la acest moment obiectivul figurează la închidere și ecologizare. La cariera Cătălinu situația este și mai «simplă». Obiectivul nu a avut niciodată licență, închiderea exploatării făcându-se în 1995, înainte de promulgarea Legii minelor. Perimetrul a fost exploatat în subteran și va trebui scos la ofertă publică, daca cineva mai are interes”, a declarat inginerul minier Nicolae Turdean, specialist cu o experiență de 56 de ani în domeniu. Nici în ceea ce presupune extracția altor resurse minerale nu există multe motive de optimism. „Despre cupru, vrem să exportăm în continuare concentrate sau vrem sa-l valorificam în țară, pentru că profitul real este la valorificarea semifabricatelor de cupru. Apoi, concentratul de Cu conține și metale rare care se acumulează în noroiul de electroliză și/sau în zgurile metalurgice – deci noi facem practic un cadou cumpărătorului. În ceea ce privește exploatarea magneziului, la Budureasa ar trebui să înceapă cercetarea geologică, după care să se treacă la omologarea rezervei. Ulterior, va trebui obținut acordul de mediu și după aceea să înceapă exploatarea. Dacă lucrurile merg bine, putem vorbi despre exploatare de abia după 3-4 ani. Am făcut atâtea tâmpenii în domeniu minier, încât acum a reporni activitatea este aproape imposibil. Strategia în domeniul resurselor, promovată în 2022, a fost aprobată abia în 2025, dar nici acum nu are studiul de impact de mediu și, bineînțeles, nu mai răspunde condițiilor actuale”, a precizat Nicolae Turdean.
UE stă cu ochii pe 14 materii prime critice
Comisia Europeană a publicat pe 8 aprilie o cerere de contribuții prin care a solicitat feedback de la participanții de pe această piață cu privire la modul în care întreprinderile europene achiziționează și reciclează anumite materii prime critice și la interacțiunea cu normele UE în materie de concurență. Proiectul se va axa într-o primă etapă doar asupra a 14 materii prime critice care au o importanță capitală pentru sectoare precum energia din surse regenerabile, tehnologiile digitale, tehnologiile aerospațiale și de apărare.
