În business se întâmplă să evaluezi greșit ceea ce deții și ceea ce oferi, să treci pe lângă oportunități sau să iei tot felul de decizii eronate. Ba chiar este posibil să stai pe o mină de aur și să nu ai habar. Ioan Iacob a făcut greșeli, dar a învățat din ele. Iar, când a realizat că are toate instrumentele pentru a transforma o întreagă industrie, nu a stat pe gânduri. Așa s-a născut Flowx.ai, cel mai valoros start-up de tehnologie din ultimii ani. Nu este o figură de stil, ci o realitate confirmată de două runde de investiții care au uimit lumea businessului. Prima a fost o finanțare de tip Seed, de 8,5 milioane de dolari, iar cea de-a doua, în valoare de 35 de milioane de dolari, a fost cea mai mare investiție de serie A din ultima perioadă la nivel mondial din întreaga piață de software dedicat întreprinderilor. Pentru a avea o imagine concludentă a acestor cifre, trebuie amintit că runda de serie A a primului unicorn românesc, UiPath, a fost de „doar” 28,5 milioane de dolari.
Ioan Iacob intră relaxat în sala de ședințe de la etajul 9 al emblematicei clădiri Charles de Gaulle Plaza, acolo unde se află birourile Flowx din România. Nu l-am mai văzut de peste patru ani, dar îmi pare că tot acest timp și-a pus amprenta pe chipul lui mai mult decât m-aș fi așteptat. Probabil este ceva normal, perfect explicabil. Avioane după avioane, birouri deschise în Europa și în Statele Unite, întâlniri cu parteneri și clienți, interviuri și conferințe – ritmul acesta nu este pentru oricine. Totuși, ține să precizeze Ioan Iacob, nu este vorba de niciun sacrificiu deoarece face ceea ce-i place. Pentru el, nu există o delimitare clară între „jobul” de antreprenor și viața de zi cu zi, iar cea mai bună dovadă în acest sens este că, pe parcursul unei luni, este plecat în medie trei săptămâni, iar în țară stă cam o săptămână. Ce impact are asta asupra familiei? „Sper că nu afectează, ce pot să spun… cred că am norocul de oameni din jurul nostru, de familie, care mă susține și nu resimt deocamdată un impact negativ din zona asta”, susține antreprenorul. Cu ajutorul familiei, având modele de urmat și primind sfaturi bune, a reușit să devină un bun profesionist și, apoi, să deprindă tainele businessului.
Matematica stă la baza tuturor lucrurilor
Ioan Iacob spune că nu a fost un elev exemplar. Iar asta nu pentru că nu avea capacitatea să învețe, ci pentru că la multe materii nu înțelegea rostul noțiunilor predate, care nu păreau a avea vreo utilitate. „Că învățai lecția la geografie sau nu o învățai, nu se schimba nimic în lume, zero impact în viața reală. Bunicul meu avea un business și pentru mine însemna mai mult să descarc și să încarc camioane de marfă sau să pun programele de contabilitate pe calculatoarele de la firma de acolo. Mi se părea de 100 de ori mai interesant decât orice aș fi făcut la școală.” Bineînțeles, cu o excepție: Ioan Iacob a excelat la matematică, unde a fost chiar olimpic. „Matematica pentru mine a fost super importantă, pentru că m-a ajutat să înțeleg care este, de fapt, importanța modelelor simplificate ale realității”, este convins Ioan Iacob. Prin urmare este recunoscător profesorilor săi din gimnaziu și din liceu, dar și profesorului Dumitrache, care i-a predat în timpul meditațiilor matematica logică, cât și unui prieten de familie, inginerul Nicu Radu, care, de asemenea, l-a meditat. Prin urmare, nu e de mirare că tot parcursul lui educațional a gravitat în jurul științelor exacte, atât la liceu, cât și la facultate. Totuși, interesant este că nu a fost prea hotărât ce drum să-și aleagă. De exemplu, a ajuns să studieze Automatică și Calculatoare la Politehnică în urma îndemnului tatălui.
Pe cont propriu
Încă din timpul facultății, a început să lucreze, iar asta i-a adus o satisfacție nebănuită. „Cumva am simțit că viața a început în prima zi în care am avut un job”, își amintește el. A urmat o perioadă de vreo zece ani în care a lucrat pentru un start-up din SUA, dar și pentru companii uriașe precum Ubisoft, Adobe sau IBM. Lucrurile păreau că merg bine, însă drumul lui era deja programat către antreprenoriat. „Am avut norcul să am un disagreement puternic cu unul dintre managerii mei care s-a soldat cu mine spunând că îmi dau demisia, iar el spunând ok, asta contrar așteptărilor mele că se va ruga de mine să rămân. Am început ziua angajat, am terminat-o fără să mai fiu angajat, iar în momentul acela mi-am zis că vreau să fac ceva. Tocmai apăruse Iphone-ul, practic aveai senzația că ai băgat mâna printr-o gaură de vierme și ai atins viitorul. Mi-am spus, ok, acesta este genul de lucruri pe care vreau să le construiesc!” Atunci l-a convins și pe Radu Constantinescu, un prieten pe care îl cunoscuse la cercurile de matematică, să i se alăture în această nouă aventură. Prima lor ipoteză a fost că pot să ajute alte companii să construiască produse și tehnologii pornind din zona de testare. Planul a dat eroare destul de repede, așa că au trebuit să-și schimbe strategia. Prin urmare, au devenit ei înșiși un „shop de software”. „Construiam produse și platforme digitale. Am început cu start-up-uri din Silicon Valley și în cele din urmă am ajuns să lucrăm cu cele mai mari companii din lume pe proiecte de transformare digitală”, spune antreprenorul. IBM, NewsCorp, Deutsche Telekom, Virgin, IKEA sau Merck sunt doar câteva dintre numele importante ale economiei globale care se află în portofoliul Qualitance. Compania celor doi antreprenori însă nu a avut chiar o dezvoltare fulminantă: deși au deschis firma ăn 2007, activitate serioasă au început să aibă abia după trei ani. Apoi lucrurile au crescut constant, ajungând ca după 12 ani să aibă peste 200 de angajați și birouri pe trei continente – Europa, America de Nord și Australia.
Evrika!
Pentru Ioan Iacob, ce făcea la Qualitance era interesant și provocator. Deși la o primă vedere era vorba de o companie de servicii, inovația era cuvântul care descria cel mai bine activitatea. „Pe parcursul acesta am construit noi, în intern, noi pentru noi, o platformă care să ne permită să accelerăm și să fim mult mai eficienți în cum livrăm tehnologie pentru clienții noștri și în proiectele astea super complexe de transformare digitală cu companii uriașe”, explică antreprenorul. „Declicul” a venit în urmă cu patru ani. Atunci Ioan Iacob a realizat că au construit ceva „extraordinar de puternic”, care putea să aibă impact mult mai mare față de ceea ce făceau în zona de de servicii cu Qualitance. „Stăteam de vorbă cu cei de la Revolut, voiam să facem un proiect pentru ei, și au început să ne descrie arhitectura Revolut. În momentul acela mi-am dat seama că descriau cumva arhitectura platformei noastre”, își amintește Ioan Iacob. Acesta este momentul în care cei doi antreprenori au decis să extragă Flowx din Qualitance și să facă exit businessul de de consultanță. Vânzarea nu a presupus eforturi deosebite din partea lor. Au încheiat rapid un deal cu gigantul francez Alten și și-au împărțit taskurile: Radu Constantinescu a rămas să conducă Qualitance, în timp ce Ioan Iacob împreună cu câțiva colegi a lansat Flowx. „Cred că tranzacția cu Alten a oferit Qualitance o nouă platformă de dezvoltare și de scalabilitate de care businessul a beneficiat extraordinar de de bine și de mult”, este convins antreprenorul că au luat cea mai bună decizie.
Lansarea
Compania Flowx.AI a fost înființată la sfârșitul anului 2020. Ioan Iacob a pornit la drum împreună cu Șerban Chiricescu, care a preluat funcția de CTO, și cu Radu Cautiș, un antreprenor în domeniul tehnologiei în SUA care a avut un rol extrem de important atât în dezvoltarea Qualitance, cât și în evoluția lui Ioan Iacob ca manager. Spre deosebire de primul business lansat, acum succesul a venit instant. „Am avut luxul să pornim cu un produs extraordinar și pe o platformă extraordinar de robustă și asta ne permis să ne concentrăm doar pe câțiva clienți și să vă urmărim foarte clar dezvoltarea produsului”, explică antreprenorul. Încă de la început, a avut alături de el mai mulți business angel care au crezut în viitorul companiei, precum Levente Hugo Bara, Marius Istrate sau Iulian Cârciumaru. Apoi au venit rundele de finanțare. Prima rundă, de tip Seed, de 8,5 milioane de dolari a fost condusă de PortfoLion, iar alți investitori instituționali au fost Day One Capital și SeedBlink. Era sfârșitul anului 2021, iar lucrurile începuseră deja să devină serioase. Au atras clienți mari, precum Banca Transilvania, Asirom, OTP sau OMV, iar produsul lor începea să primească din ce în ce mai multă validare. Cea mai importantă garanție că lucrurile se îndreaptă cu mare viteză în direcția bună a venit în acest an. Compania a anunțat în luna mai că a obținut o finanțare de 35 de milioane de dolari. Pe lângă că este cea mai mare finanțare de tip Serie A din istoria ecosistemului de startup-uri din România, este și cea mai mare din sectorul de software pentru întreprinderi din ultima perioadă la nivel mondial. Investiția a fost condusă de firma londoneză Dawn Capital, iar investitorii deja existenți, Day One Capital, PortfoLion și SeedBlink au participat la rundă. Cu toate că vorbim de o sumă record, nu s-a pierdut controlul asupra companiei. „Este un lucru pe care l-am agreat cu investitorii noștri și a fost unul dintre lucrurile importante inclusiv pentru ei: ca FLOID să rămână o antreprenorial company și fondatorii să poată să aibă controlul companiei în continuare.” Deși Flowx.ai poate fi considerat un start-up, produsul pe care îl oferă este unul gândit și rafinat timp de un deceniu. Iar marea inovație cu care vine este adaptabilitatea și rapiditatea. „Așezi platforma Flowx peste tehnologia veche și reușești să ascunzi cumva neajunsurile sistemelor și tehnologii învechite și să operezi ca business și cu experiență modernă atât pentru clienți, cât și pentru angajați. Și, ulterior, poți să faci și modernizarea tehnologiei din spate și poți să o faci în ritmul corect de care este nevoie”, explică Ioan Iacob unul dintre marile avantaje competitive pe care le are produsul său. Deocamdată, compania are birouri în București, Londra, New York și Carolina de Nord. „Biroul de engineering va rămâne în România. Sigur că pe măsură ce vom crește, vom angaja oameni talentați peste tot în lume”, anunță antreprenorul, care recunoaște că pentru planurile de dezvoltare se uită cu atenție la piața din Europa de Vest. Ce atrage atenția în businessul Flowx este numărul extrem de mic de angajați cu care se obține performanță. Astfel, în prezent, doar 50 de oameni asigură funcționarea și dezvoltarea unui business în care s-au investit deja multe zeci de milioane de dolari. „Noi credem că un număr mic de oameni excepționali vor putea să construiască mai mult, mai repede și mai bine decât un număr mare de oameni buni. Și de asta pentru noi ținem ștacheta foarte sus în ceea ce privește performanța și capacitatea individuală și nu ne propunem să fim o echipă uriașă. Ne propunem să fim un business uriaș. Și, de fapt, despre asta este și Flowx, despre cum echipe mici pot să construiască în câteva săptămâni ceea ce unor echipe mari le lua înainte ani să să livreze”, încheie Ioan Iacob.
Trei lecții de business învățate de Ioan Iacob
- Clientul are întotdeauna dreptate, fie că îți place sau nu.
- Importanța de a opera cu High-leverage mai degrabă decât cu multă forță brută
- Este important este să nu faci compromisuri la la calitatea oamenilor din jurul tău
