Pensiile au fost majorate anul trecut, după o recalculare care a făcut mai echitabil sistemul de recompensare a contributorilor ajunși la vârsta pensionării. Din păcate, pensiile rămân o problemă pentru buget dat fiind numărul prea redus de salariați activi în sistem, iar pe termen lung veștile nu sunt bune. De aceea este obligatoriu să ne asigurăm că vom avea resurse suplimentare la momentul pensionării, cum este Pilonul II și Pilonul III.
Rata medie de înlocuire a salariului cu pensia în România este de 48% în prezent. Adică, un pensionar va încasa aproximativ jumătate din ultimul salariu. Nivelul este mai mic decât media la nivel de Uniune Europeană, de 58%, dar problema este că în următorii ani nivelul riscă să coboare până la 30%. „Potrivit previziunilor, lucrurile se vor înrăutăți semnificativ după 2035, când vor începe să se pensioneze cei născuți între 1967 și 1980, generația «decrețeilor», cea mai numeroasă din istoria recentă. De exemplu, o persoană care va ieși la pensie peste 10 ani, după o carieră stabilă și un salariu net de 7.000 lei lunar, poate ajunge să primească o pensie publică de aproximativ 2.100 lei, adică o rată de înlocuire de doar 30%”, spune Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar mrfinance.ro.
Problema decrețeilor pensionari este dublată de problema demografică, adică numărul redus de nașteri. Rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace, la fel ca și în 2023 și în 2022. Conform piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populației are vârsta între 45 și 60 de ani. Peste 15 ani, cel mai mare segment de populație va avea peste 60 de ani, în timp ce baza, respectiv persoanele între 25 și 50 de ani, va fi din ce în ce mai mică.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul I din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,9 milioane de persoane, iar pensia medie lunară a atins 2.916 lei, în creștere cu 0,6% față de trimestrul precedent. Cu toate acestea, raportul dintre pensia medie netă și salariul mediu net reflectă în continuare un grad scăzut de sustenabilitate financiară pentru pensionari, care se va diminua în următorii ani.
„Este important ca fiecare persoană activă să își facă o simulare realistă privind pensia publică estimată și să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiții. Nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat, ci să ne creăm propriul plan de retragere din activitate. Altfel, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai”, precizează Ion Soltinschi. Pentru a fi siguri că ne păstrăm nivelul de venituri, este necesar, pe lângă Pilonul II care este automat, să investim și în Pilonul III, ca și în alte instrumente de investiții.
Fragilitatea pensiei de stat și stabilitatea Pilonului II
Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un câștig net de 51,4 miliarde lei (10,1 miliarde euro) în beneficiul românilor în primii 17 ani de funcționare efectivă, împliniți în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor asociației APAPR. Astfel, la finele lunii mai 2025 cele șapte fonduri de pensii private de Pilon II administrau sume totale de 166,2 miliarde lei în beneficiul a 8,3 milioane de participanți. Pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde lei și au efectuat plăți de circa 3,8 miliarde lei către aproximativ 238.000 de beneficiari (inclusiv moștenitori).
Randamentul mediu al tuturor fondurilor de Pilon II în cei 17 ani a fost de 7,8% pe an, mult superior inflației medii de 4,4% pe an din aceeași perioadă. „În ultimii ani, Pilonul II a traversat cu succes numeroase episoade de volatilitate care au afectat temporar piețele financiare și implicit indicatorii de profitabilitate ai fondurilor de pensii: pandemia în 2020, războiul din Ucraina și explozia globală a inflației în 2022, dar și tulburările politice din ultimul an. De fiecare dată, după aceste scăderi temporare, fondurile de pensii private și-au reluat creșterea”, a precizat Radu Crăciun, președintele APAPR.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, reprezentând un element de bază pentru siguranța și prosperitatea financiară pe termen lung a românilor.
Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul II a ajuns azi la 20.000 lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului II și până azi are în prezent în cont o sumă de circa 47.000 lei.
Circa 95% din banii din Pilonul II sunt investiți în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. Aproximativ două treimi din bani sunt investiți în titluri de stat și aproape un sfert sunt investiți în companiile listate la Bursa de la București, fondurile de pensii contribuind astfel atât la finanțarea sustenabilă pe termen lung a statului român, cât și la creșterea economică și crearea de locuri de muncă – cu păstrarea în același timp a unui profil de risc relativ redus.
Pe Pilonul III, adică pensiile private facultative, fondurile aveau, la finele lui aprilie 2025, active de 5,88 miliarde lei, cu 17% mai mult decât în aprilie 2024, conform datelor ASF, care arată că numărul de participanți la Pilonul III era de aproape 885.000. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 3,83 miliarde lei, respectiv 64,8%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 1,46 miliarde lei (24,9%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 213,39 milioane lei, respectiv 3,6% din totalul activelor. Cele mai multe investiții au fost efectuate local (95%), majoritatea fiind denominate în lei (88%).
