Un milion de români lucrează în retail, industria fiind unul dintre cei mai importanți contributori la buget. Iar beneficiile pe care le aduce retailul economiei românești nu se limitează la taxe, marile rețele comerciale având ca furnizori de bunuri și servicii numeroase companii românești și producători locali. Aceste realități au fost punctate în cadrul interviului acordat revistei Income Magazine de George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). În acest context, reprezentantul marilor rețele atrage atenția că retailul are de depășit o lungă serie de provocări, mai ales desele schimbări legislative punând presiune pe activitatea companiilor din domeniu. De exemplu, acesta arată că situația din prezent nu ar mai justifica plafonarea adaosului comercial la alimetele de bază și că impozitul pe cifra de afaceri se poate dovedi excesiv.
Income: Cum se prezintă, în acest moment, industria de retail din România și care sunt cele mai importante provocări cu care se confruntă în momentul de față?
G.B.: La acest moment industria de retail este printre subiectele numeroaselor reglementări venite prin toate pârghiile legislative – de la Ordonanțe de Urgență la Proiecte legislative în Parlament. Acest lucru vine cu o mare presiune asupra unui domeniu care se înscrie mereu în topul celor mai mari angajatori din România și care este într-o permanență mișcare și adaptare la nevoile consumatorului. La acestea se adaugă și turbulențele logistice impuse de mediul internațional destul de agitat la acest moment, mai ales din cauza conflictului armat din vecinătatea granițelor noastre. Cu toate acestea, lucrăm în permanență pentru a nu lăsa această presiune să fie resimțită la raft, în rândul consumatorilor.
Income: Cum a fost anul 2023 pentru marile magazine din România, în condițiile în care a fost primul an de după pandemie și cum va fi anul 2024?
G.B.: Din păcate, nu a trecut foarte mult timp de la finalizarea restricțiilor pandemice și am ajuns într-un alt context dificil, situația din Ucraina, care a generat noi provocări. Mă refer la modificări ale lanțurilor logistice, inflație record și, ca urmare a acestora, măsuri legislative pe care decidenții le-au implementat încercând să protejeze sectoarele afectate și consumatorii. Pentru noi, 2023 a fost un an în care am fost în permanență în căutarea unor soluții prin care să evităm un mai mare dezechilibru în piață – am participat la discuții cu mediul decizional, am agreat un acord voluntar, pe care l-am aplicat exact cum a fost stabilit, însă toate acestea nu au fost destule pentru a crea o stare de stabilitate în rândul consumatorilor și la nivel politic. Au urmat intervenții mai profunde în piață, cum au fost plafonările, care continuă și în 2024, deși condițiile inițiale care au fost invocate ca justificare pentru respectivele Ordonanțe de Urgență anul trecut s-au schimbat semnificativ – de exemplu indicele inflației a scăzut la jumătate. Anul 2024 este însă printre altele și un an electoral și deja vedem o continuitate a provocărilor din 2023.
Income: Ce a însemnat decizia plafonării adaosului comercial pentru marile magazine și ce eforturi presupune din partea retailerilor?
G.B.: AMRCR a înțeles că această măsură este aplicabilă într-o situație excepțională, pentru o perioadă limitată de timp, în contracararea unui fenomen negativ – inflația – precum și pentru păstrarea unui nivel de putere de cumpărare care să asigure accesul tuturor consumatorilor la produsele alimentare de bază. Ne-am adaptat necesității aplicării primei OUG de plafonare și am lucrat alături Ministerul Agriculturii zile la rând pentru a crea o formă cât mai accesibil de implementat. Așa cum au comunicat Premierul, Ministerul Agriculturii și Consiliul Concurenței, această Ordonanță își făcuse efectul și a redus prețurile la alimentele de bază. Prelungirea ei succesivă și termenul incert până la care se va recurge generează o multitudine de situații greu de gestionat: au fost multe neclarități sau chiar inadvertențe legislative care lăsau loc de interpretare și care nu au fost soluționate, creând potențiale vulnerabilități la acțiunile de control și sancționarea operatorilor economici. De asemenea au fost adăugate și categorii de produse care se îndepărtau se sensul inițial al Ordonanței – produsele de bază – cum ar fi de exemplu produsele tradiționale, bio, ecologice sau specialități. Toate acestea au presupus un mare efort logistic și de costuri, amplificat și de numeroasele raportări continue către Autoritățile de control care au supervizat aplicarea acestor Ordonanțe.
Income: Care ar fi consecințele acestei decizii și ce anume ar trebui să aibă decidenții politici în vedere pe viitor?
G.B.: Intervențiile în piață pun presiune pe fluxurile unor companii care pentru a funcționa va trebui să își optimizeze costurile. Asta înseamnă decizii care afectează angajații, investițiile, extinderea. De asemenea, discutăm aici de companii de retail care și-au demonstrat disponibilitatea de parteneriat pentru găsirea unor soluții voluntare și care oferă locuri de muncă unui număr foarte mare a angajați, nu doar în orașele mari, ci și în provincie, unde oferta de joburi este foarte restrânsă. Sunt, de exemplu, cazuri în anumite comunități rurale unde singurul angajator este un supermarket. Soluțiile constau în măsurile pe termen lung, pe care le știm deja: investiții în infrastructură și în stimularea mediului de afaceri, dar și monitorizarea acestor investiții pentru a susține businessuri care merg într-o direcție pozitivă, debirocratizare, digitalizare. Însă acestea înseamnă un drum lung și pierd întotdeauna în fața măsurilor care produc efecte aparente și doar pe moment. Pe de altă parte aduc celor care le impun popularitate, un lucru care primează, mai ales într-un an electoral.
Income: Ce impact are taxa de 1% pe cifra de afaceri asupra marilor rețele comerciale, în condițiile în care retailul este unul dintre domeniile cu cei mai mulți angajați din România?
G.B.: Domeniul de retail funcționează prin rulaje foarte mari de marfă, acest lucru creează o cifră de afaceri la fel de mare, iar acest fapt nu este sinonim cu profitul unei companii. Impactul unei astfel de taxe ar putea afecta foarte mult un business, până la dispariția lui. Este evident ce înseamnă asta pentru o companie cu mii de angajați.
Income: Cât de mare este importanța industriei de retail pentru economia românească?
G.B.: Industria de retail cuprinde aproximativ un milion de angajați, 1 din 4 angajați români lucrează în acest sector economic. Și nu doar acest lucru este relevant. Companiile din retail colaborează pentru serviciile de care au nevoie – IT, consultanță, securitate, digitalizare – cu multe alte companii din România, totodată, prin magazinele membrilor AMRCR își vând produsele foarte mulți producători locali.
Income: Cum ar trebui să încurajeze statul industria de retail și care ar putea fi beneficiile țării noastre în cazul în care statul ar avea o strategie de susținere a marilor rețele de magazine?
G.B.: Primul lucru pe care statul l-ar putea face pentru companii, mai ales în acest moment, este să își reducă intervențiile și să stimuleze performanța și excelența în business care să producă prosperitate generală și resurse cât mai mari pentru programele sociale. Desigur, claritatea și predictibilitatea legislativă sunt două puncte inerente pentru o bună funcționare a mediului de afaceri.
