În timp ce schimburile cu Rusia au scăzut puternic, cresc exporturile către Moldova, Ucraina sau Asia Centrală. În multe cazuri este vorba de găsirea unor noi parteneri, însă ar putea fi vorba și de încercări de eludare a sancțiunilor internaționale.
În primele șase luni ale acestui an exporturile românești au fost cu 6% mai mari decât în aceeași perioadă a lui 2022, în timp ce importurile au crescut și ele, într-un ritm mai puțin accelerat, cu aproape 1%. Însă războiul din Ucraina a schimbat în mod evident modul în care se desfășoară relațiile comerciale cu cele mai apropiate state din fosta URSS. Astfel, exporturile autohtone către Rusia au totalizat 122 de milioane de euro în primul semestru, la jumătate față de primele șase luni din 2022, în timp ce cele către Ucraina au crescut la 1,03 miliarde de euro (cu nu mai puțin de 126% mai mult), iar cele către Moldova au atins și ele 1,09 miliarde de euro (cu aproape 13% în plus).
Și în zona importurilor schimbările sunt semnificative. În ianuarie-iunie 2023 am cumpărat din Rusia produse în valoare totală de 227 de milioane de euro (de peste 10 ori mai puțin decât în urmă cu un an), în timp ce din Belarus am importat doar de 8 milioane de euro (cu 80% în minus). O scădere s-a înregistrat și pe relația cu Moldova (importuri de 500 de milioane de euro, cu 9% mai puțin), în timp ce din Ucraina am importat de 868 de milioane de euro (cu 13% mai mult față de primul semestru al anului precedent).
Evoluția este și mai clară dacă ne raportăm la primul semestru din 2021, când războiul din vecini era încă departe. Astfel, exporturile românești către Rusia au scăzut în doi ani cu 75%, în timp ce cele către Moldova au crescut cu 65%, iar cele către Ucraina s-au mărit de nu mai puțin trei ori. Punând față în față prima jumătate a acestui an cu aceeași perioadă a lui 2021 mai vedem și că importurile românești din Rusia s-au redus de șase ori, în timp ce cele din Moldova sunt acum cu aproape 60% mai mari, iar cele din Ucraina cu circa 45% mai mari.
Minus și plus
Diferențele sunt vizibile și în ceea ce privește 2022 versus 2021. Anul trecut am exportat către Rusia produse în valoare de 400 de milioane de euro (cu 60% mai puțin decât în anul precedent) și am importat de acolo de aproape 3,9 miliarde de euro (creștere de 23%, fiind vorba în principal de gaze naturale). Pe relația cu Moldova am exportat de 2,2 miliarde (cu 75% în plus) și am importat de 1,1 miliarde (plus 54%). Asta în timp ce le-am vândut ucrainenilor anul trecut mărfuri totalizând peste 1,5 miliarde de euro (în creștere masivă, de aproape 120%) și am cumpărat de la ei de 2,2 miliarde de euro (cu 66% mai mult).
Cifrele de mai sus sunt poate plictisitoare și greu de urmărit. Însă concluzia este simplă: schimburi comerciale implicând firme românești și totalizând peste 11 miliarde de euro au fost serios bulversate de conflictul armat din vecini. Totuși, dacă tragem linie, pare că am reușit nu doar să înlocuim cu succes clienții pierduți din Rusia, dar chiar să câștigăm unii noi în zona fostei Uniuni Sovietice.
„Situațiile sunt diverse. Există companii locale care își focalizaseră exporturile pe piața rusă, fie că vorbim de producători de mobilier, textile ori subansamble pentru industria extractivă și energetică, și nu făcuseră neapărat pași pentru a se extinde și pe alte piețe din zonă. Altele erau deja prezente în mai multe piețe din zona fostei URSS. Primele dintre ele au muncit din greu pentru a se reorienta după izbucnirea războiului și nu toate au reușit. Pentru cele din a doua categorie schimbările au fost mai ușor de gestionat”, spune Prof. univ. dr. Costin Lianu, președintele Asociației Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) și prorector al Universității „Spiru Haret”.
Evoluții neașteptate
La nivelul unor state europene s-a observat în ultimul an și jumătate un fenomen nou: o creștere semnificativă a schimburilor comerciale cu state din fosta URSS, mai ales cu cele din zona Caucazului și a Asiei Centrale. Un raport dat recent publicității de Institute of International Finance (IIF) a cercetat această tendință și a observat că majorarea volumelor comerțului exterior cu respectivele țări, mai ales a exporturilor, este larg răspândită și cu atât mai pronunțată cu cât partenerul occidental și-a redus mai mult schimburile cu Rusia sau este situat mai aproape de Rusia din punct de vedere geografic.
„Rezultatele noastre nu trebuie interpretate ca indicând o violare clară a sancțiunilor, având în vedere că ne uităm doar la volumul agregat al exporturilor, ceea ce nu spune nimic despre ce fel de bunuri sunt exportate. Totuși, creșterea fără precedent a comerțului cu Asia Centrală ridică o serie de semne de întrebare. Până la urmă, pentru ce să suporți costul suplimentar al transportului de produse către țări fără ieșire la mare și cu capacități logistice deseori limitate dacă expedițiile respective nu sunt cel puțin discutabile”, spune în cadrul raportului Robin Brooks, economist șef al IIF.
Sub semnul întrebării
Și în cazul României s-au raportat creșteri semnificative în relațiile comerciale cu statele din Caucaz și Asia Centrală. Astfel, în 2022 exporturile către Georgia și Uzbekistan s-au
dublat, cele către Kazahstan și Turkmenistan s-au triplat, cele către Armenia s-au majorat de patru ori, iar cele către Turkmenistan de peste șase ori. În același timp, merită menționat că, în ciuda creșterilor fulminante, valoarea cumulată a livrărilor de mărfuri autohtone către cele șase state menționate mai sus a fost anul trecut de circa 400 de milioane de euro (respectiv mai puțin de 0,5% din totalul exporturilor românești). „Într-adevăr, efectul nu este foarte spectaculos. Asta și pentru că, în lipsa unui sprijin guvernamental și a unor asocieri sau consorții de export, cum se practică în alte state, cum ar fi Polonia, companiile românești nu sunt dispuse să-și asume costurile și riscurile pătrunderii pe astfel de piețe”, spune Costin Lianu.
Și în cazul importurilor creșterile de volume au fost semnificative în 2022 în relația cu fostele republici sovietice din Asia. Astfel, dacă am cumpărat mai puține produse din Georgia și Turkmenistan decât în 2021, valoarea celor aduse din Armenia a crescut cu 40%, s-a dublat în cazul Kazahstanului, a crescut de patru ori în cazul Azerbaidjanului și de nu mai puțin de 7,5 ori în cel al Uzbekistanului, ajungând la un total de peste patru miliarde de euro.
Tendința s-a păstrat și în primul semestru al lui 2023, cu creșteri ale exporturilor cuprinse între 5% către Kazahstan și de nu mai puțin de 22 de ori către Tadjikistan, dar și cu scăderi în relația cu Georgia, Turkmenistan și Uzbekistan. Importurile din Kazahstan și Azerbaidjan s-au majorat în primele șase luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a lui 2022 cu peste 30% fiecare, dar au scăzut cele din restul statelor din regiune.
După cum menționa Robin Brooks, în lipsa unor date detaliate este greu de spus dacă aceste schimburi au în vedere eludarea sancțiunilor, sunt rezultatul relocărilor unor companii rusești în țările din jur sau sunt pur și simplu rezultatul găsirii unor alți parteneri comerciali după ce accesul la piața rusă a fost serios restricționat. Asta mai ales că firmele implicate în aceste schimburi comerciale refuză să furnizeze orice fel de informații. ”Nu am voie să spun nimic și vă rog să nu mă citați în nici un fel”, spune un reprezentant al P&G România, care era în 2021 unul dintre cei mai mari exportatori autohtoni către Rusia. Asta în timp ce un manager al unui producător local de autovehicule spune, sub protecția anonimatului, că o anumită creștere a cererii în zona Asiei Centrale pentru produsele companiei ar putea fi explicată prin faptul că partenerii locali re-exportă apoi către Rusia. „Dar nu avem nicio informație care să dovedească asta și, deși prin contract nu le permitem să desfășoare astfel de operațiuni, în realitate este greu, dacă nu imposibil de verificat”, spune el.
