România are toate şansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi al serviciilor transfrontaliere, potenţialul de investiţii în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale fiind de peste 10 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Frames.
Cele mai atractive zone investiţionale sunt Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Centru.
Problemele din lanţurile de producţie şi aprovizionare, generate de crizele multiple din ultimii ani, au determinat o schimbare semnificativă în percepţia investitorilor în privinţa logisticii industriale.
„În 2024 şi în orizontul 2030, focusul se pune pe găsirea unor spaţii logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, a costurilor cu utilităţile şi pe dezvoltarea unor investiţii în locaţii multifuncţionale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului”, arată analiza citată.
Potrivit analiştilor de la Frames, din această perspectivă, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul şi schimbările climatice.
Războiul din Ucraina a accentuat şi mai mult această cerere de spaţii de producţie, mai ales în cadrul unor parcuri industriale care să ofere toate condiţiile necesare relocării business-urilor.
„Reconstrucţia Ucrainei, după război, va genera un business de peste 100 de miliarde de euro, iar multe companii caută deja locaţii optime pentru a-şi dezvolta puncte de lucru în apropierea acestui uriaş şantier care va deveni ţara vecină”, consideră Adrian Negrescu, managerul Frames, potrivit comunicatului citat.
Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunţa, zilele trecute, că România începe să crească ca destinaţie de nearshoring, adică relocarea producţiei, asta în contextul creşterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie. Din Constanţa şi pe Dunăre, mărfurile ar ajunge în Europa de Vest chiar şi cu patru zile mai repede decât pe rutele marine prin nord.
Potrivit analizei companiei de consultanţă Frames, în următorii cinci ani, ţara noastră are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice.
În acest context, un studiu EY România arăta că 56% dintre companiile străine vor să îşi extindă operaţiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la graniţa de Est. „2024 a adus un sentiment de certitudine pentru investitori, a confirmat că România este o zonă sigură de investiţii şi că umbrela NATO este un garant că ţara noastră este open for business”, a mai spus Negrescu.
Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.
Pe fondul evoluţiei economice din ultimii 2 ani, companiile au inaugurat peste 500.000 mp de spaţii industriale şi logistice, astfel că România a ajuns să depăşească graniţa de 7 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate creşte cu încă 3 milioane mp de spaţii industriale şi logistice.
„Pentru ca acest target să fie atins, este nevoie de o accelerare a proiectelor de infrastructură, de la drumuri la cale ferată, reţele electrice şi de apă/canal şi de intrarea pe cale terestră în spaţiul Schengen, moment care ar putea transforma România într-un adevărat hub logistic regional”, se mai arată în analiza Frames.
Analiştii susţin că parcurile industriale au toate şansele să devină cheia atragerii investitorilor în România, pentru că oferă toate facilităţile la cheie.
Cele mai noi date, prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, arată că în luna mai erau înregistrate oficial 110 parcuri industriale la nivel naţional, care beneficiază şi de facilităţi fiscale oferite de stat. Acestea au o suprafaţă de 3.466 hectare. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în Prahova (27 de parcuri), Cluj (24) şi în Braşov (18). În zona Bucureşti-Ilfov există autorizate 15 parcuri industriale.
Cea mai nouă investiţie în domeniu este anunţată în judeţul Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea, un grup de investitori locali reuniţi în Asociaţia ,,Deschidem Oraşul” vrea să dezvolte, la iniţiativa fostului vicepreşedinte ANAF Virgil Pîrvulescu, un parc industrial şi ştiinţific pe 70 de hectare, în apropierea complexului Oltchim.
„Centrul ţării are nevoie de un astfel de parc industrial, un hub logistic şi de producţie de unde să poţi ajunge rapid şi eficient în orice zonă din ţară, mai ales că se va construi şi autostrada spre Sibiu. Investiţia totală va depăşi 200 de milioane de euro, iar efectele pozitive se vor resimţi imediat, prin atragerea a minimum 1000 de locuri de muncă şi prin dezvoltarea unor lanţuri economice ce vor relansa economic această regiune”, a afirmat Virgil Pîrvulescu, potrivit comunicatului.
De la comerţul electronic (e-commerce) la retail-FMCG, industria automotive, industria farmaceutică, cea a modei, echipamente industriale şi maşini, construcţii, mixul investiţional interesat de astfel de locaţii de business este unul din ce în ce mai mare. „Asta pentru că parcurile industriale oferă companiilor acces la utilităţi şi la unele pachete de beneficii speciale în funcţie de domeniul de activitate al acestora. În plus, investitorii sunt scutiţi de plata impozitului pe teren, a impozitului pe clădiri şi a celui de urbanism, precum şi de schimbarea destinaţiei terenului”, se arată în analiza citată.
Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investiţiilor din spaţiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investiţional (yield) al sectorului de logistică şi spaţii industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, faţă de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
Ca în orice business, nu toate parcurile industriale sunt profitabile. Dintre cele 112 existente în prezent în România, mai mult de o treime funcţionează la limita de avarie.
„Parcul industrial nu este o afacere simplă, dimpotrivă. Ţine de mixul de oferte de servicii pe care îl propui, de ce chiriaşi atragi şi cum îi menţii acolo, de dezvoltarea continuă a proiectelor şi serviciilor oferite. Doar să închiriezi teren ieftin nu mai e de ajuns în 2024. Ai nevoie de investiţii în clădiri cu standarde înalte de sustenabilitate, de soluţii de business integration, de marketing şi promovare, de networking etc.”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Nu în ultimul rând, pe fondul crizei forţei de muncă, este nevoie de investiţii semnificative în depozite cu automatizare avansată iar în funcţie de dimensiuni şi de investiţiile asumate, un parc industrial poate trece pe break-even în 3-4 ani.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în Europa.
Turcia are peste 1.000 de parcuri industriale, cumulând 500.000 de hectare, acesta fiind un factor important care a dus la clasarea ţării ca a 16-a economie a lumii, în mai puţin de 25 de ani. Doar Istanbulul are în jur de 100 de parcuri industriale cumulând 2.500 de hectare.
Potrivit studiului dezvoltat de Frames, parcurile industriale pot reprezenta platforma logistică optimă pentru dezvoltarea investiţiilor din cercetare şi inovaţie, un domeniu în care România a rămas în urmă. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţa, recent, că firmele româneşti vor avea acces la o finanţare de 4 miliarde de euro prin componenta Widening din programul-cadru Horizon Europe. Programul vizează susţinerea cercetării şi inovării în Uniunea Europeană, iar România este beneficiar direct, în calitate de stat inovator emergent.
„Dacă o companie investeşte, să spunem, 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare, în anumite condiţii poate să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate. E un câştig important însă, dacă privim ce se întâmplă în alte ţări, este încă prea mic. În Polonia, de exemplu, se poate ajunge până la o treime din costuri deduse prin mecanismele fiscale de stimulare a inovaţiei şi cercetării”, afirmă analiştii.
Fără inovaţie, firmele româneşti au şanse mici să rămână relevante pe piaţă. Altfel spus, trebuie să inoveze constant şi nu doar în laborator, ci şi în procesele de lucru, în tot ceea ce ţine de ecosistemul business-ului, se mai arată în analiza Frames.
Experţii afirmă că, dincolo de necesara creşterea a cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit, firmele româneşti au nevoie de un program naţional de finanţare, dezvoltat cu ajutorul statului român.
„Încurajarea parteneriatelor public-privat (PPP), inclusiv prin susţinerea dezvoltării parcurilor industriale este esenţială în acest proces. Dacă vom operaţionaliza şi Banca Naţională de Dezvoltare, instituţie care promite că va acoperi 8% din decalajele de investiţii din sectorul CDI, cât şi 50% din decalajele de investiţii aferente IMM-urilor inovatoare, am putea asista la un reviriment în acest sector. Până să vedem asta, realitatea arată că România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare, unul dintre cele mai reduse procente din UE. Prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, ne propunem să creştem la 1% din PIB”, mai arată analiza.
Analiza Frames a fost realizată la comanda comanda Asociaţiei ,,Deschidem Oraşul” din Râmnicu Vâlcea pe baza datelor oficiale privind dinamica business-ului în sectorul parcurilor industriale prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, EUROSTAT şi o serie de firme specializate.
