Gradul de umplere a celor şase facilităţi din România de stocare a gazelor naturale era de 89,58%, în 17 august, se arată în Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat miercuri de Comisia Europeană.
UE şi-a atins obiectivul de stocare a gazelor de 90% pe timp de iarnă la 19 august 2024, cu mult înainte de termenul de 1 noiembrie.
Capacitatea totală a celor şase facilităţi de stocare a gazelor naturale din România este de 3,1 bcm (miliarde metri cubi, n.r.), reprezentând 31% din consumul anual de gaze al ţării în 2022.
De asemenea, raportul arată că în România combustibilii fosili reprezintă 71% din mixul energetic (comparativ cu 69% la nivelul UE), ponderea energiei regenerabile fiind de 20,1% iar a energiei nucleare de 8,9%.
Pieţele en gros de electricitate şi gaze din România sunt puternic influenţate de intervenţiile de pe piaţă, care depăşesc cadrul expirat stabilit de UE privind măsurile de urgenţă, apreciază Comisia Europeană.
Anul trecut, 13,6% din totalul populaţiei se confrunta cu dificultăţi în achitarea facturilor la utilităţi, în timp ce 12,5% nu putea menţine o încălzire adecvată a locuinţelor în perioadele cu temperaturi scăzute. Aceste date subliniază importanţa sporirii ritmului şi a extinderii renovării clădirilor, se arată în raport.
Raportul privind starea uniunii energetice descrie modul în care UE a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice în cursul mandatului actualei Comisii, dotând UE cu un cadru de reglementare pentru urmărirea tranziţiei către o energie curată şi punând bazele unei creşteri economice şi ale unei competitivităţi reînnoite.
În mod esenţial, în ultimii ani, UE a reuşit să facă faţă riscurilor critice la adresa securităţii aprovizionării sale cu energie, să recâştige controlul asupra pieţei şi a preţurilor energiei şi să accelereze tranziţia către neutralitatea climatică. Astfel, producţia de energie din surse regenerabile a dezactivat noi capacităţi iar în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producţia de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile.
În plus, ponderea gazelor ruseşti în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia şi SUA au crescut. În perioada august 2022-mai 2024, cererea de gaze s-a redus cu 138 miliarde de metri cubi.
De asemenea, preţurile la energie sunt mai stabile şi rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% între 1990 şi 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeaşi perioadă.
La nivel internaţional, UE a condus iniţiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile şi de a dubla îmbunătăţirile în materie de eficienţă energetică ca parte a tranziţiei de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părţile în cadrul COP28 de la Dubai.
S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile. Energia eoliană a depăşit gazele pentru a deveni a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE în urma energiei nucleare şi, până în prima jumătate a anului 2024, energia din surse regenerabile a generat 50% din energia electrică în UE. În 2022, consumul de energie primară al UE şi-a reînnoit tendinţa descendentă, scăzând cu 4,1%.
Cu toate acestea, eforturile în materie de eficienţă energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Sunt necesare îmbunătăţiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce priveşte electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile şi rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare eforturi consolidate pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie. Acest lucru este esenţial pentru îmbunătăţirea competitivităţii industriei UE şi pentru accelerarea investiţiilor în reţelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esenţiale pentru electrificarea economiei europene.
Raportul reaminteşte că toate statele membre trebuie să îşi prezinte planurile naţionale finale actualizate privind energia şi clima cât mai curând posibil, pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor energetice şi climatice pentru 2030. Evaluarea proiectelor de PNEC actualizate, publicate în decembrie 2023, arată că statele membre au făcut un pas în direcţia cea bună, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi trebuie să ţină seama de recomandările Comisiei pentru planurile lor finale.
Miercuri, Comisia a publicat, de asemenea, un raport referitor la funcţionarea Regulamentului privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, care concluzionează că regulamentul joacă un rol important în menţinerea UE pe calea cea bună pentru a-şi îndeplini obiectivele pentru 2030, făcând planificarea şi raportarea mai coerente, mai integrate şi mai simple.
Provocările noi şi emergente vor trebui abordate în viitor, cum ar fi decalajul actual în materie de ambiţie în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie şi obiectivele de eficienţă energetică, creşterea sărăciei energetice, diferenţa de preţ la energie în comparaţie cu alţi concurenţi de la nivel mondial şi riscul unor noi dependenţe critice strategice. Acestea vor necesita un răspuns politic decisiv şi o schimbare radicală a eforturilor la nivelul UE şi al statelor membre, printr-o mai bună coordonare, integrare a pieţei şi acţiune comună.
Potrivit documentului, UE a continuat să susţină Ucraina în faţa atacurilor continue ale Rusiei asupra sistemului său energetic. Sincronizarea reţelelor ucrainene şi moldovene cu reţeaua continentală europeană a contribuit la stabilizarea sistemului de energie electrică al Ucrainei, iar capacitatea pentru schimburile de energie electrică a ajuns în prezent la 1,7 GW pentru comerţul comercial. De asemenea, aceasta permite Ucrainei să beneficieze de importuri de urgenţă. Până la 31 iulie 2024, peste 40% din totalul donaţiilor din partea statelor membre au fost dedicate sectorului energetic, contribuţia totală a mecanismului de protecţie civilă al Uniunii fiind estimată la peste 900 de milioane de euro. Fondul de sprijin pentru energie al Ucrainei (UESF) a mobilizat, de asemenea, peste 500 de milioane de euro până în iunie 2024. În plus, Mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 miliarde de euro, va oferi finanţare coerentă pentru a sprijini redresarea şi creşterea economică durabilă a Ucrainei până în 2027.
Producătorii din UE se confruntă cu o concurenţă tot mai mare în ceea ce priveşte tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pe pieţele mondiale şi interne. Raportul reaminteşte importanţa Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi a Actului privind materiile prime critice, alături de reforma organizării pieţei energiei electrice pentru a face faţă acestor provocări. Raportul recunoaşte, de asemenea, necesitatea de a valorifica parteneriatele cu industria pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi pentru a consolida baza de producţie a UE. Alianţele industriale, cum ar fi Alianţa europeană pentru baterii, Alianţa europeană pentru hidrogen curat, Alianţa industriei energiei solare fotovoltaice, Alianţa pentru lanţul valoric al combustibililor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi Alianţa pentru reactoarele modulare mici vor juca un rol important. Dialogurile Comisiei privind tranziţia curată cu industria şi partenerii sociali vor sprijini punerea în aplicare a Pactului verde european.
Fondul pentru inovare, cu un buget estimat de aproximativ 40 miliarde de euro până în 2030, joacă, de asemenea, un rol esenţial. Banca Europeană pentru Hidrogen, finanţată din Fondul pentru inovare al EU ETS, este operaţională şi a desfăşurat o primă rundă de licitaţii de succes la nivelul UE, care a atribuit aproape 720 de milioane de euro unui număr de 7 de proiecte privind hidrogenul din surse regenerabile în Europa.
Odată cu noua legislaţie privind piaţa energiei, cum ar fi reforma organizării pieţei energiei electrice, persoanele cele mai vulnerabile vor fi mai bine protejate împotriva deconectării. În cazul unei crize a preţurilor gazelor naturale, statele membre pot introduce măsuri de protecţie a consumatorilor şi de asigurare a accesului la energie la preţuri accesibile şi la servicii sociale esenţiale. Aceasta include intervenţii asupra setărilor preţurilor la nivelul comerţului cu amănuntul pentru a-i proteja pe consumatori de preţurile excesiv de mari.
Fondul pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice va fi, de asemenea, un instrument-cheie, pentru a mobiliza cel puţin 86,7 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, finanţate din veniturile ETS şi din cofinanţarea din partea statelor membre în proporţie de cel puţin 25%. Fondul va sprijini măsurile structurale şi investiţiile în renovări în vederea eficienţei energetice, în accesul la locuinţe la preţuri accesibile şi eficiente din punct de vedere energetic, în încălzirea şi răcirea curată şi în integrarea energiei din surse regenerabile, precum şi în mobilitatea şi transporturile cu emisii zero şi cu emisii scăzute. Există, de asemenea, o opţiune de a oferi sprijin temporar direct pentru venit.
