Sectorul bancar românesc a înregistrat un profit de 13,5 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 34,3% faţă de 2022, în contextul evoluţiei ascendente a profitului operaţional, ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi şi unui nivel redus al cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi aşteptate din creditare, conform Raportului anual 2023 publicat joi de Banca Naţională a României.
Potrivit sursei citate, dintr-un total de 32 de instituţii de credit (inclusiv sucursalele băncilor persoane juridice străine), 25 de bănci (cu o cotă de piaţă cumulată de 99,4%) au consemnat un rezultat net pozitiv total în valoare de 13,6 miliarde de lei, în timp ce 7 bănci de talie mică au înregistrat pierderi cumulate în valoare de 0,12 miliarde lei.
Raportul BNR menţionează că principalii indicatori de profitabilitate au consemnat evoluţii favorabile comparativ cu anul 2022. Astfel, rentabilitatea economică (ROA) s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (până la 1,8%) şi rentabilitatea financiară (ROE) cu 4 puncte procentuale (până la 20,1%).
Veniturile nete din dobânzi au reprezentat principala componentă a veniturilor operaţionale (70%), fiind urmate de veniturile nete din comisioane (16%), în timp ce diferenţele nete de curs de schimb au fost a treia sursă de venit operaţional (8%). Proporţia acestor componente s-a menţinut relativ constantă faţă de anul anterior cu excepţia veniturilor nete din comisioane, care şi-au diminuat ponderea cu aproximativ 2 puncte procentuale.
Creşterea veniturilor din dobânzi a fost de 48%, fiind determinată atât de o majorare a activelor purtătoare de dobândă (aproximativ 16 puncte procentuale faţă de perioada anterioară), cât şi de un nivel de dobândă ridicat (dobânda medie aferentă creditelor existente în sold şi denominate în lei a fost de 9,3% în anul 2023, faţă de 7,8% în anul 2022).
Totodată, cheltuielile cu dobânzile s-au dublat în această perioadă, în contextul majorării ratei de remunerare a depozitelor atrase. Cheltuielile operaţionale au crescut cu aproximativ 10%, în principal pe fondul majorării cheltuielilor cu personalul (13%). Acestea reprezintă cea mai importantă componentă a cheltuielilor operaţionale (50%), fiind urmate de alte cheltuieli administrative (37%) şi de cheltuielile cu amortizarea (13%).
Raportul mai semnalează că sectorul bancar românesc a trecut în 2023 printr-o perioadă favorabilă, în pofida provocărilor asociate contextului geopolitic şi anumitor evenimente cu caracter perturbator (precum turbulenţele din sectoarele bancare din SUA şi Elveţia), băncile consolidându-şi poziţia bilanţieră, iar activele agregate crescând cu 11,7%, până la 852,4 miliarde lei, în decembrie.
Soldul depozitelor sectorului privat a înregistrat o creştere consistentă în anul 2023 (de 11,6%), ajungând la 573 miliarde lei la finele lunii decembrie. Evoluţia a fost determinată în principal de depozitele în lei, care au consemnat o majorare semnificativă (de 18,5%), atingând 400,5 miliarde lei în decembrie 2023. Această evoluţie pozitivă a avut loc atât la nivelul populaţiei, cât şi al companiilor nefinanciare.
În contrast, subliniază BNR, deponenţii au manifestat o preferinţă în scădere pentru depozitele în valută. Astfel, ponderea depozitelor în lei în totalul depozitelor atrase de la sectorul privat a cunoscut o tendinţă de creştere, ajungând la circa 70% în decembrie 2023 (de la 66% în decembrie 2022).
„În ultimul an, ratele ridicate de dobândă au continuat să încurajeze economisirea pe scadenţe mai lungi, însă depozitele la vedere se menţin majoritare (aproximativ 52%, decembrie 2023)”, se menţionează în raport.
Acesta mai semnalează că anul 2023 a fost caracterizat de o creştere a volumului de credite nou acordate în lei (+16,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022). Evoluţia a avut la bază creditarea gospodăriilor populaţiei (+20,7%, creşterea incluzând, însă, şi o componentă importantă de credite refinanţate) şi a societăţilor nefinanciare (+11,4%). Volumul creditelor nou acordate în euro a înregistrat o contracţie anuală de 8,7% în 2023, dinamica fiind indusă de creditarea societăţilor nefinanciare (care a scăzut cu 9,1%).
„În contextul expunerilor în creştere faţă de banca centrală şi administraţia publică, volumul activelor lichide s-a menţinut ridicat. Creanţele băncilor asupra statului (reprezentate de titluri de stat şi credite) relevă una dintre cele mai puternice interconexiuni dintre stat şi bănci în comparaţie cu alte ţări europene (cu o pondere de 22,6% în totalul activelor, decembrie 2023). Aproximativ 80% din portofoliul acestor creanţe constă în titluri de stat emise de administraţia centrală (18% din totalul activelor în decembrie 2023), denominate în principal în lei, cu scadenţe mai mari de 2 ani”, se arată în raport.
În vederea conformării cu o structură a pasivelor aliniată cerinţelor specifice cadrului de rezoluţie bancară, instituţiile de credit au recurs în anul 2023 la o serie de emisiuni de obligaţiuni eligibile adresate clienţilor instituţionali sau instituţiilor-mamă. Astfel, finanţarea externă a sectorului bancar s-a majorat în anul 2023, însă a rămas scăzută (7,4% din totalul pasivelor, decembrie 2023).
După ce, în anul 2022, sectorul bancar autohton a cunoscut o deteriorare temporară a poziţiei de lichiditate, anul 2023 a marcat o inversare a acestei tendinţe. Astfel, băncile au plasat surplusul de lichiditate la banca centrală prin intermediul facilităţii de depozit, volumul tranzacţiilor medii zilnice atingând un maxim de 45,6 miliarde lei în luna decembrie 2023. Nu au fost înregistrate deficite de lichiditate importante pe parcursul anului 2023, băncile solicitând sume modice în cazuri izolate prin facilitatea de credit sau operaţiunile de tip repo ale BNR, menţionează raportul.
Rezerva de lichiditate s-a majorat cu 47,8 miliarde lei (+26,3%), evoluţia fiind dictată, în principal, de activele de la administraţiile centrale (+32,2 miliarde lei). În ceea ce priveşte ieşirile estimate de lichiditate (129,2 miliarde lei, decembrie 2023), se remarcă o creştere de 13,5% a ieşirilor provenite din depozite non-retail, acestea atingând nivelul de circa 90 miliarde lei în luna decembrie 2023 (faţă de 79,3 miliarde lei în perioada similară a anului anterior).
O proporţie importantă a ieşirilor de lichiditate ar fi compensată de intrări de lichiditate, estimările cu privire la cuantumul total al ieşirilor nete de lichiditate diminuându-se de la 86,8 miliarde lei (decembrie 2022) la 81,7 miliarde lei (decembrie 2023), precizează Banca Centrală.
Aceasta subliniază că solvabilitatea s-a menţinut la un nivel adecvat în anul 2023 (23,6% în decembrie 2023) şi că rezultatele ultimului exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii, derulat pe orizontul de timp 2023-2025, reflectă o bună capacitate a sectorului bancar de a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic advers, aspect ce are la bază o rezervă de capital consistentă la începutul exerciţiului (decembrie 2022), cât şi o bună capacitate operaţională de a genera rezultate financiare pozitive într-un mediu caracterizat de dobânzi relativ ridicate (în special la nivelul băncilor mari).
De asemenea, tendinţa de îmbunătăţire a calităţii activelor sectorului bancar a continuat şi pe parcursul anului 2023. Rata creditelor neperformante (2,4% în decembrie 2023) s-a menţinut în zona de risc scăzut, ecartul faţă de media la nivelul UE diminuându-se la 0,5 puncte.
Gradul de acoperire cu provizioane (GAP) s-a menţinut la un nivel relativ ridicat (64,6 la sută, decembrie 2023), superior mediei europene de 42,3%. Valoarea acestui indicator este consistentă cu o politică prudentă în ceea ce priveşte aşteptările de recuperare, subliniază BNR.
