Antreprenori de top, specialiști cu o expertiză vastă și reprezentanți guvernamentali s-au reunit săptămâna trecută în cadrul conferinței RO 3.0 „Next Step 2025 – Let’s Write the Future Together”, organizată de Antena 3 CNN, pentru a identifica soluții durabile și strategii menite să asigure dezvoltarea României. Printre subiectele abordate s-au numărat provocările din sectoarele energiei, industriei alimentare și utilităților publice, dar și creșterile de taxe și prețuri vehiculate în ultima perioadă în spațiul public.
Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului: Taxele și impozitele nu au de ce să crească anul viitor!
Taxele și impozitele nu au de ce să crească anul viitor. Teoria despre creșterea TVA nu se justifică, e o prostie, orice creștere cu un punct procentual duce la o creștere a inflației cu 0,5%, iar noi încercăm să protejăm puterea de cumpărare a cetățenilor și companiilor românești. Din punct de vedere economic, nu se justifică, trebuie să mărim puterea de cumpărare, astfel încât produsele românești să fie cumpărate. Premierul a spus de foarte multe ori, chiar și plastic uneori, că nu vor crește taxele. Anul viitor există discuția despre acest jalon din PNRR care se referă la reforma fiscală, ceea ce înseamnă discuții cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu sindicatele, care trebuie să dureze primul semestru, după care, în conformitate cu legea, șase luni nu poți modifica Codul fiscal. Asta înseamnă că anul viitor nu vor crește taxele.
Sebastian Burduja, ministrul energiei: În piață nu vor fi creșteri explozive de prețuri
Noi contăm pe o producție adițională în sistemul energetic național; dacă vrem ca companiile românești să fie competitive, trebuie să le asigurăm energie cât mai ieftină, și asta înseamnă că trebuie să creștem capacitatea de producție. S-au atras 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile și toate se duc spre investiții. Cu cât vom produce mai mult, cu atât prețul la energie va fi mai mic și mai competitiv. Ce se întâmplă după 1 aprilie? Din toate simulările noastre nu există niciun semnal care să susțină că „explodează prețurile”. Din contră, pentru un consum de până în 300 KW pe lună facturile românilor vor scădea cu 30-40%. Vorbim de un preț de 1-1,1 per KWh, și cred că și mediul economic va beneficia de acest lucru. În piață nu vor fi creșteri explozive de prețuri. Singurul plafon greu de susținut pare cel de 0,68. Guvernul României va avea măsuri de sprijin pentru toți românii care nu își permit plata facturilor.
George-Sergiu Niculescu, președinte ANRE: În perioada următoare nu vom resimți creșteri de prețuri la energia electrică
În perioada trecută, Ordonanța 27 a plafonat prețul energiei până la 31 martie 2025. De ceva timp, Guvernul are preocupări în ce privește perioada după 31 martie, când expiră schema de plafonare compensare. Prețul energiei care se tranzacționează pe burse a înregistrat un nivel relativ constant – din punctul acesta de vedere cred că în perioada următoare nu vom resimți creșteri la prețul energiei. Ce facem la autoritate pentru ca prețurile să scadă – am adoptat noua metodologie în stabilirea tarifelor de distribuție și noua rată de rentabilitate pentru operatorii de distribuție pentru a stimula investițiile în rețele pentru a putea prelua mai multe capacități de producție. Fără să instalăm mai mulți KW în rețea nu vom putea pondera creșterea de prețuri. Lucrurile trebuie făcute în paralel: pe lângă numărul mare de investiții, cadrul de reglementare trebuie să fie unul care să stimuleze.
Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței: Guvernul care vine va avea mai puțini bani decât cele de până acum
Cred că Guvernul o să aibă mai puțini bani decât cele de până acum. Avem un acord de reducere a deficitului, reducem nu doar pentru că ne spun regulile europene, reducem și pentru că e riscant pentru România. Dacă ne prinde o criză cum a fost cea din 2008, iar pățim ce s-a întâmplat în 2009-2010. Regulile sunt bune și pentru noi, nu poți să știi cum vor evolua lucrurile. Având mai puțini bani, oamenii mai săraci trebuie să fie mai inteligenți. Cred că trebuie să țintim mai bine cheltuielile. Aici mă uit la zona de ajutoare de stat, care sunt destul de mari.
Florin Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: Succesul înseamnă să vedem companii puternice care accesează fonduri europene
Cel mai important lucru l-am făcut în 2023, când proiectele scoase pe ajutor de stat le-am făcut sectorial. Până în 2023 toate proiectele pe ajutor de stat se derulau prin Ministerul de Finanțe. În 2023 am luat sectorial 500 de milioane de euro pentru industria alimentară la Ministerul Agriculturii și pentru construcții la domnul Oprea (n.red. – Ministerul Economiei). Asta a făcut ca în România procesarea să fie un succes. Spun acest lucru pentru că atunci când ai investiții pe ajutor de stat sectorial foarte multe companii au depus aceste proiecte. Toate sunt cu capital românesc, în momentul de față avem pe InvestAlim proiecte de 100 de milioane de euro – 50 de milioane de euro ajutor de stat și 50 de milioane de euro finanțarea marilor companii care au investit în procesare. Concomitent, am deblocat în 2023 alt program, cel de reproducție porc și pasăre. (…) Cred că succesul înseamnă să vedem companii puternice, mari, care accesează fonduri europene și, bineînțeles, ca materia primă să nu mai plece din România decât sub formă procesată.
Ioan Popa, președinte și fondator Transavia: Nu avem foarte multe motive să fim veseli pentru anul următor
Din punctul meu de vedere, la nivel european și național, politica economică europeană din ultimii patru ani este una jalnică. Nu avem motive să fim foarte veseli pentru anul viitor, avem războaie la graniță, avem și în Orientul Mijlociu, schimbări la nivelul administrației SUA, chestii imprevizibile care nu ne vor ocoli, direct sau indirect. Totuși, de fiecare dată sunt și oameni și companii care vor reuși să se dezvolte în continuare. Noi suntem o companie integrată în totalitate, o companie solidă financiar. Indiferent de ce se va întâmpla în economia națională și europeană, nu mă bazez foarte mult pe cei care iau decizii, mă bazez pe deciziile mele, care vor fi în concordanță cu ce se va întâmpla, astfel încât compania mea să aibă un avantaj.
Octavian Păltănea, Director de Dezvoltare în cadrul Grupului Carmistin: Ne lipsește un master plan, lipsesc măsurile prin care producătorii români sunt protejați
Planurile noastre sunt mărețe! Am realizat un master plan pentru următorii cinci ani, cu investiții de 350 de milioane de euro în domeniul nostru de activitate. Programele legilor de reproducție – 197 și 227 – au fost programe foarte bune strategic pentru a elimina dependența de importurile de animale din afara României. Deschidem piețe, dar întrebarea noastră e următoarea: „Suntem toți cu armele egale?” E protejată piața locală de importurile de produse care vin din afara României, care creează o politică neloială față de producătorii români? S-a vorbit despre eliminarea facilităților fiscale, dar uităm că anul trecut, prin HG, acestea au fost diminuate cu 10% într-un termen foarte scurt. Estimarea inițială era de cinci ani, după un an și opt luni au dispărut. Organizația Carmistin are în momentul de față undeva la 4.300 de angajați, gândiți-vă ce impact a avut scăderea de 10% venită pe nepusă masa. Noi ne dorim să susținem principiile ESG, factorul uman fiind foarte important. Elementele care apar în cursul unui an financiar nu putem să le previzionăm. Noi facem planul foarte bine ca să avem rezultate, lucrurile acestea nu se pot întâmpla într-o industrie flexibilă și schimbătoare. Lipsa unui master plan economic general al României împiedică asigurarea predictibilității producătorilor. Noi dorim să fim un lider regional. (…) Prețul va varia mai mult ca sigur anul viitor. Atât timp cât planurile sunt bine stabilite, drumul pe care ni l-am propus e bine stabilit, variația nu va afecta atât de mult consumatorul final. De ieftinit nu cred că se va ieftini niciun produs.
Sorin Chinde, vicepreședinte GRAMPET: Ce se va întâmpla cu necesarul de finanțare după 2026, când banii din PNRR se termină?
La sfârșit de 2025 o să fim într-o etapă intermediară de finalizare a investițiilor din PNRR. Marea problemă pe care ne-o punem noi, transportatorii feroviari, e ce se va întâmpla cu necesarul de finanțare, după 2026, când banii din PNRR se termină? Dacă ne uităm în politicile pe care CFR le are publice, se intenționează ca până în 2030 să existe o reabilitare, poate și modernizare a ceea ce se cheamă infrastructură – în jur de 6.000 de kilometri de cale ferată principală. Restul de până la 10.000 de kilometri, pe care îi are România, nu există în niciun fel de plan și nu există niciun fel de soluție. Noi am pus o întrebare la care nu am primit răspuns: „De ce Ministerul Transporturilor și factorii politici decidenți nu acceptă concesionarea acestei rețele pe care nu o pot întreține către sectorul privat?”
