Titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe atrag tot mai mulți bani de la populație în ultimii ani. Dobânzile mai mari decât cele ale băncilor pentru depozitele la termen, siguranța oferită de garanția statului român, lipsa impozitelor pentru câștigurile rezultate și posibilitatea retragerii înainte de termen, prin intermediul Bursei de Valori, îi fac pe tot mai mulți români să achiziționeze titluri de stat. Teoretic, statul român intră în competiție cu actorii privați, precum fonduri de investiții, companii listate la bursă, obligațiuni private, în atragerea fondurilor pe care le are populația. O competiție neloială, date fiind avantajele statului. Practic, încă, nu este cazul.
Ministerul de Finanțe a încheiat recent o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, care a cuprins patru maturități în lei și două în euro, cu dobânzi la lei între 6,6% pe an și 7,6%, iar la euro între 3,6% și 6% pe an. Dobânzi foarte bune, peste nivelul inflației din prezent și cu randamente neimpozitate, elemente care face aceste emisiuni, ca și pe cele din seria Tezaur, foarte atractive. „Pentru Ministerul Finanțelor, prioritatea este finanțarea deficitului la costuri cât mai mici. Aceste costuri oricum există. De ce să nu îndreptăm atenția și focusul către investitorii români? De ce să nu plătim aceste dobânzi către investitorii din țară?”, a declarat Tanczos Barna, ministrul finanțelor, cu ocazia lansării primei emisiuni Fidelis din 2025.
Guvernul a accelerat emiterea de titluri de stat pentru populație în ultimii cinci ani. În mod normal, Ministerul de Finanțe emite titluri de stat pentru a se împrumuta de instituții financiare, după un calendar cunoscut de la începutul anului. Le fel și de la instituții financiare străine, pentru care emite titluri de stat în euro sau dolari. Dar o parte din necesarul de finanțare a statului român poate fi acoperită și din banii populației, drept pentru care este normal să emită titluri de stat și pentru această categorie.
Prin Fidelis și Tezaur, Ministerul de Finanțe a atras de la populație aproape 33 de miliarde de lei anul trecut, în creștere de la 21,6 miliarde de lei în 2023 și 18 miliarde în 2022. În 2021, suma atrasa a fost de 9,4 miliarde de lei, iar în 2020, anul în care au debutat titlurile Fidelis, doar 6,5 miliarde de lei. Valoarea este relativ redusă din totalul împrumuturilor statului român, care anul trecut s-au ridicat la 251 de miliarde de lei. Chiar și anul acesta, când vor crește sumele de la populație conform estimărilor cu peste 10%, suma va rămâne redusă ca pondere în totalul necesar de finanțare de 231 de miliarde de lei, prevăzut în bugetul din 2025.
Dar sumele pe care statul le ia de la populație pot fi sume investite în sectorul privat, prin fondurile de investiții mutuale, prin bursă sau prin obligațiuni ale companiilor private ori ale administrațiilor locale. Ceea ce ar înseamna că statul văduvește sectorul privat de finanțare. Numai că cifrele arată că nu se întâmplă acest lucru.
Banii trag (și) la bancă
Marea majoritate a banilor românilor se află în bănci, iar o bună parte din ce rămâne se află la „saltea”, adică sub formă de bani gheață. Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că, în februarie 2025, suma tuturor conturilor curente și a depozitelor la vedere din bănci se ridica la 381 de miliarde de lei, iar numerarul în circulație la 127,8 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, aproape o treime din banii domn țara noastră erau cash. Partea mai puțin bună este că acești bani alimentează economia subterană, chiar dacă ajută mulți oameni să supraviețuiască. Partea bună este că avem astfel un rezervor de bani din care putem atrage pentru instrumente legale de economisire.
Aceleași date ale BNR ne arată că din banii populației din băncii, 202,5 miliarde de lei erau în depozite bancare la termen. Atât suma totală a banilor din bănci, cât și cea a depozitelor la termen au crescut constant în ultimii cinci ani, suma fiind dublă față de 2020. O creștere constantă de la an la an, care nu dă semne de încetinire. În structură, depozitele la termen sub 6 luni reprezintă 78% din total, în creștere cu 8% față de 2020, cele între 6 și 12 luni reprezintă 17% din total, în scădere cu 2% față de 2020, iar cele de peste 1 an reprezintă 5% din total, în creștere cu 1% față de 2020.
Datele publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) arată că persoanele fizice dețineau la sfârșitul anului 2024 depozite eligibile în valoare de 323,3 miliarde de lei, depășind cu 11,5% valoarea înregistrată la 31 decembrie 2023. La aceeași dată de referință, depozitele eligibile ale persoanelor juridice însumau 233,5 miliarde de lei, în creștere anuală cu 7%. Depozitele acoperite de FGDB reprezintă acea parte din depozitele eligibile care nu depășește plafonul de acoperire de 100.000 de euro (în echivalent lei). Acestea reprezentau 60,2% din valoarea depozitelor eligibile, respectiv 335 de miliarde de lei la 31 decembrie 2024, cu 31,3 miliarde de lei peste nivelul de la sfârșitul anului precedent. Valoarea depozitelor acoperite ale persoanelor fizice se situa, la finele anului 2024, la 274,5 miliarde de lei, în creștere anuală cu 11,5%, constituind aproximativ 85% din valoarea totală a depozitelor eligibile ale populației.
Românii descoperă încet „magia” fondurilor
Este evident că tendința de creștere a banilor populației (la fel ca ai companiilor, de altfel) în bănci continuă, fără a fi afectată de creșterea apetitului populației pentru economisire în alte instrumente financiare. Conform datelor publicate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), activele nete ale fondurilor deschise (locale) de investiții s-au situat la 23,8 miliarde de lei în luna ianuarie 2025, în ușoară creștere față de nivelul înregistrat în decembrie 2024 (23,4 miliarde de lei). În luna ianuarie 2025, fondurile deschise de obligațiuni și instrumente cu venit fix dețineau cea mai mare pondere în total active nete aferente fondurilor deschise de investiții (circa 52%), iar fondurile de acțiuni dețineau o cotă de piață de aproximativ 18%. Activele nete ale celor 246 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna februarie cu 0,7% până la nivelul de 49,4 miliarde de lei, cu intrări nete ale lunii care au totalizat 97 de milioane de lei.
Și în cazul acestor active putem observa o creștere constantă în ultimii ani, atât a valorii activelor și intrărilor nete, cât și a numărului de investitori. Activele totale ale fondurilor de investiții din România a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, cu o creștere medie anuală de 15%. Dintre acestea, fondurile de investiții în valori mobiliare au crescut cu 20% în ultimii cinci ani, reprezentând aproximativ 60% din activele totale ale fondurilor de investiții, iar fondurile de investiții în instrumente financiare derivate au crescut cu 30% în ultimii cinci ani, reprezentând aproximativ 20% din activul total al fondurilor de investiții.
În ceea ce privește evoluția fondurilor de investiții în valori mobiliare și instrumente financiare derivate în ultimii cinci ani, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în 2020, fondurile de investiții în valori mobiliare au fost de 13,4 miliarde de lei, în 2021 au fost de 15,6 miliarde de lei, în 2022 au fost de 18,3 miliarde de lei, în 2023 au fost de 21,5 miliarde de lei și în februarie 2025 au fost de 25,8 miliarde de lei.
În ceea ce privește evoluția fondurilor de investiții în instrumente financiare derivate în ultimii cinci ani, potrivit datelor publicate de ASF, în 2020, fondurile de investiții în instrumente financiare derivate au fost de 4,8 miliarde de lei, în 2021 au fost de 6,2 miliarde de lei, în 2022 au fost de 7,9 miliarde de lei, în 2023 au fost de 10,2 miliarde de lei și în februarie 2025 au fost de 12,5 miliarde de lei.
Un amănunt interesant este și numărul de investitori în fiecare instrument de economisire. În depozite bancare la termen, numărul de clienți a crescut de la 1,23 milioane în 2020, la 1,48 milioane în 2022 și la 1,76 milioane în 2025. Spre comparație, numărul de investitori în fonduri de investiții a plecat de la circa 543.000 în 2020, a urcat la 710.000 în 2022 și a ajuns la peste 900.000 în 2025.
Motoarele creșterii bursiere
În ceea ce privește numărul de investitori de la Bursa de Valori Bucureşti, acesta se ridica la circa 226.000 de conturi la finele anului trecut, cu 27% mai mult decât cele din decembrie 2024, conform datelor ultimului raport al Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).
La finele anului 2020, investitorii de la BVB avea circa 65.600 de conturi, ceea ce înseamnă că numărul conturilor de tranzacţionare de la BVB a crescut de aproape patru ori. Listarea Hidroelectrica, cea mai mare ofertă publică din istoria pieţei de capital, şi emisiunile de titluri de stat Fidelis sunt cele mai importante evenimente care au facilitat această creștere.
Potrivit datelor Fondului de Compensare, în circa 20% din totalul numărului de conturi existau doar titluri de stat emise de Statul Român prin Ministerul Finanţelor, în creştere cu 18,8% faţă de sfârşitul anului anterior.
Capitalizarea BVB a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 154,3 miliarde de lei în 2020 până la 350,2 miliarde de lei la sfârșitul lui 2024 și 351,5 miliarde de lei în prezent. Mai mult de dublu ca valoare, deși piața de capital a trecut prin crize semnificative în ultimii cinci ani. De altfel, evoluția indicilor BVB în ultimii cinci ani arată o creștere semnificativă a indicelui BVB, cu o creștere medie anuală de 12,5%.
Putem spune că inițiativa guvernului de a atrage bani de la populație pentru acoperirea necesarului de finanțare a statului este pozitivă și nu scoate bani din cei disponibili pentru finanțarea activității sectorului privat, ci mai degrabă din rezervele cash ale populației. De altfel, nici concurența cu băncile comerciale nu se susține, dat fiind că băncile, indiferent de nivelul dobânzilor oferite, au tot mai mulți clienți în fiecare an. Putem spune, totuși, că asistăm la un alt element al creșterii economice și a nivelului de trai, acela în care populația are mai multe resurse financiare disponibile pentru economisire și investiții. Banii din fonduri de investiții, din bursă, din titluri de stat, ca și cele din depozite bancare, continuă să crească. Și nu am luat în considerare fondurile de pensii, atât private, cât și de pilon II, unde sumele urcă în fiecare an.
