Guvernul trebuie să aprobe până la finalul lunii iunie perimetrele eoliene offshore care vor fi scoase la licitație pentru a fi concesionate investitorilor, iar până finele anului se așteaptă semnarea primelor contracte, conform Legii energiei eoliene offshore (Legea 121/2024). Respectarea acestui calendar ar putea face ca România să fie primul stat riveran la Marea Neagră cu instalații de producție a energiei eoliene offshore, începând cu 2030.
Ministerul Energiei va trebui să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune, urmând ca viitoarele contracte să fie semnate între minister și operatorii economici selectați. Ţinta, inclusă şi în Strategia Energetică, este ca până în 2032 România să beneficieze de energia produsă în Marea Neagră, cu o putere instalată de minimum 3 GW. Potrivit unui studiu realizat de către Banca Mondială, România are o capacitate teoretică de energie eoliană offshore la Marea Neagră de 76 GW (22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare). În procesul de dezvoltare a sectorului energiei eoliene offshore, Compania Transelectrica și Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE) vor trebui să gestioneze o serie de provocări, cea mai semnificativă fiind cea legată de rețeaua electrică și preluarea în sistem a producției de energie offshore. Este necesară conectarea parcurilor eoliene offshore la rețeaua din sud-estul țării, în Dobrogea, unde există deja o parte semnificativă a capacităților de producție de energie regenerabilă (eolian și solar).
Trebuie pregătite licitațiile pentru concesionare
Anunţul de concesionare se va publica pe website-ul Ministerului Energiei, cu cel puţin 3 luni înainte de data-limită la care operatorii economici pot depune ofertele. Contractul de concensiune se va încheia între Ministerul Energiei şi operatorii economici selectați pe o perioadă de maximum 30 de ani, cu posibilitatea unei singure perioade de prelungire de cel mult 10 ani. Autorizațiile pentru construcția și operarea acestor centrale vor fi emise de Autoritatea de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) și de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Marea necunoscută: nivelurile redevenței și taxelor
Una din sarcinile importante care va reveni Ministerului Energeiei este și stabilirea unei scheme de ajutor de stat pentru construirea sau exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, în vederea concesionării perimetrelor destinate acestor centrale, dar și stabilirea unei redevențe. Pentru a primi acest ajutor, viitorii concesionari vor fi obligați să respecte cerințe diverse, inclusiv studii de impact asupra mediului și biodiversității, precum și măsuri de protecție a ecosistemului marin. Potrivit legii, redevența se stabilește, la încheierea contractului de concesiune pentru construcția și exploatarea centralei electrice eoliene offshore, iar achitarea ei va începe după punerea în funcțiune a centralei. De asemenea, pentru perimetrele situate în afara apelor maritime interioare şi a mării teritoriale, concesionarul plăteşte, începând cu momentul obţinerii aprobării de dezvoltare, o taxă pentru suprafaţa concesionată a perimetrului eolian offshore construit şi pentru suprafaţa ocupată de cablurile electrice subacvatice de legătură cu punctele de racordare la reţea din afara perimetrului concesionat. Cuantumul acestor taxe se va stabili prin hotărâre a Guvernului, care va fi adoptată până pe 30 iunie 2025, ele urmând să fie achitate anual, până la data de 30 martie.
Comisia Europeană și Grupul Banca Mondială (GBM) au sprijinit Guvernul României în elaborarea unei Foi de Parcurs pentru valorificarea potențialului semnificativ de energie eoliană offshore în România. Această inițiativă face parte din proiectul „Piața internă de energie și tranziția energetică în România”, derulat cu sprijinul Direcției Generale de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) din cadrul Comisiei Europene. Foaia de Parcurs pentru energia eoliană offshore în România oferă o analiză strategică pentru dezvoltarea industriei eoliene offshore. Documentul evidențiază potențialul României de a instala până la 7 GW capacitate eoliană offshore în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră și el analizează impactul a două scenarii de dezvoltare a proiectelor eoliene, situate la cel puțin 50 km de mal și predominant în zone cu apă de mică adâncime, adecvate pentru fundații fixe pe fundul mării.
Ce prevăd scenariile analizate
Aceste scenarii oferă două direcții viabile prin care România poate asigura, pe termen lung, necesarul său de electricitate:
- Creștere moderată: acest scenariu presupune instalarea a 3 GW de energie eoliană offshore, care ar putea acoperi 16% din necesarul de electricitate al României (în TWh) până în 2035. În acest caz, activitățile din lanțul de aprovizionare ar genera o valoare adăugată brută (VAB) de 1,4 miliarde de euro în economia locală.
- Creștere intensivă: acest scenariu presupune instalarea a 7 GW de energie eoliană offshore, furnizând 37% din necesarul de electricitate al României până în 2035. Acest scenariu ar aduce o valoare adăugată brută de 5,3 miliarde de euro în economia locală, de 3,7 ori mai mult decât în cazul creșterii moderate.
Eolienele offshore nu s-au învârtit prea bine în 2024
Anul 2024 nu a fost unul foarte bun pentru energia eoliană offshore, atât în Europa, cât și în lume. Creșterea costurilor, întârzierile în realizarea proiectelor și investițiile limitate în lanțurile de aprovizionare au încetinit instalarea de noi turbine în largul mării, ceea ce va face ca țintele stabilite pentru 2024 să fie ratate de industria eoliană offshore. De exemplu, în Europa țările cu cele mai ambițioase ținte în acest domeniu ar putea atinge doar 60-70 din acestea, potrivit analiștilor citați de Reuters. În aceste condiții, WindEurope, asociaţia care reprezint interesele industriei eoliene la nivel european, estimează că în 2030 continentul va avea capacități de producție a energiei eoliene offshore de 54 de Gw, aproximativ jumătate din cele 120 de GW pe care țările din Marea Nordului și le-au propus. În 2023, guvernele din întreaga lume au stabilit ca obiectiv triplarea consumului de energie regenerabilă până în 2030, ceea ce potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), ar însemna creșterea capacităților eoliene offshore până la 494 GW la finalul deceniului, de la 73 GW în prezent.
Apar mii de locuri de muncă
Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă, potrivit estimărilor ministerului de resort. Dintre acestea, 20.000 vor apărea în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere, dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național. Penru aceasta, România ar trebui să atrgă investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore
