Ministrul mediului, Mircea Fechet, susține că Sistemul garanție-returnare va deveni operațional la 30 noiembrie, deși sunt mulți care își doresc să fie amânat. Ministrul este convins că astfel România va ajunge de la 12%-14% – cât este astăzi colectarea separată pe deșeurile de ambalaje – la peste 90%, lucru care va însemna un mediu mai curat, locuri de muncă mai bune și mai puține resurse consumate. Mircea Fechet a mai vorbit și despre prezentul și viitorul programului Rabla. Astfel, deși în acest an a fost alocată o sumă-record, aceasta ar urma să crească în viitor, iar fondurile vor fi direcționate mai ales către programul Rabla Plus, prin care este încurajată achiziția autoturismelor electrice. De asemenea, acesta este posibil să fie ultimul an în care valoarea voucherului Rabla Plus să fie atât de mare, dar o decizie finală va fi luată după analize și consultări. Ministrul a mai arătat că programul Casa Verde Fotovoltaice este un succes și a anunțat că ministerul are în plan programe prin care să finanțeze inclusiv sisteme de stocare locală a energiei electrice sau achiziția de pompe de căldură. În ceea ce privește finanțarea din PNRR pentru sistemul de management al deșeurilor, în valoare de 1,2 miliarde de euro, aceasta se va duce mai ales către centrele pentru aport voluntar de deșeuri și către dezvoltarea sistemului de insule ecologice pentru colectarea deșeurilor.
Income: Începem cu una dintre cele mai serioase probleme din domeniul mediului: poluarea. Se estimează că 70 la sută din poluare este dată de traficul auto. Ce politici are ministerul în acest domeniu?
Mircea Fechet: Că e 70% sau că e mai mult sau mai puțin, cu siguranță poluarea aerului afectează fără îndoială populația. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât există niște categorii mai vulnerabile decât altele la poluarea aerului. Și mă refer aici în special la copii și la bătrâni. Dacă ne referim la sectorul de transport, o prioritate a Ministerului Mediului și a Administrației Fondului pentru Mediu este aceea de a finanța achiziția a cât mai multe autoturisme noi, de ultimă generație, care poluează puțin, pe de o parte, și de a veni și cu măsuri suplimentare care să ajute finanțarea autoturismelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să finanțezi la Rabla plus unul dintre cele mai mari vouchere din Uniunea Europeană dacă nu vii complementar și cu dezvoltarea și cu finanțarea infrastructurii de stații de încărcare. Și acesta este motivul pentru care mereu complementarizăm, pe de o parte, investiția în achiziții de autoturisme electrice sau hybrid cu investiția în stații de încărcare. Dacă discutăm despre Rabla plus, anul anul acesta avem un buget de 780 de milioane de lei, este de departe cel mai mare buget alocat pentru achiziția de autoturisme electrice în istoria ministerului.
Este un program care merge foarte bine, în sensul în care există suficient de mulți cetățeni interesați să își achiziționeze un autoturism electric. Dacă cetățeanul respectiv este și beneficiarul unui voucher pentru Casa Verde Fotovoltaice, deja încercăm să legăm toate aceste puncte între ele și să ne aflăm într-o situație ideală unde finanțăm panouri fotovoltaice pe casă, finanțăm stație de încărcare, finanțăm achiziția unui autoturism electric, ne propunem în viitor să finanțăm pompe de căldură electrice, tocmai pentru a închide și mai mult acest acest cerc. Cu alte cuvinte, încercăm să folosim banii din fondul de mediu, care sunt bani până la urmă, veniți din certificatele de gaze cu efect de seră, să-i folosim în beneficiul cetățenilor și într-un aer mai curat pe care să-l respirăm cu toții.
Income: Astăzi, mai bine de șapte din zece mașini care circulă pe străzile din România sunt mai vechi de zece ani. Credeți că programul Rabla este eficient?
M.F.: Este cu siguranță un program eficient, pentru că, dacă ne uităm la cifre, anul acesta pentru Rabla clasic am alocat un buget de 560 de milioane de lei, 300 și ceva de milioane în prima parte a anului și aproximativ 223 de milioane acum, începând cu 1 septembrie. Asta înseamnă că, uitându-mă pe statisticile primei jumătăți de an, 19.000 de autoturisme noi au fost achiziționate prin Rabla, ceea ce nu e deloc puțin lucru. În plus, față de Rabla clasic și Rabla plus, în premieră, anul acesta am finanțat un nou program. Se numește Rabla local. Este un program căruia i-am alocat o finanțare de 240 de milioane de lei și în care finanțăm casarea unor autoturisme mai vechi de 15 ani, cetățenii obținând un voucher de 3.000 de lei. Încă aproximativ 30.000 de rable vor fi scoase din uz și vor fi casate. Este adevărat că în continuare România are unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Europa, însă importantă este tendința. Tendința este, fără îndoială, aceea de a înnoi parcul auto. Tendința românilor este de a cumpăra mai curând un autoturism alimentat cu benzină sau hibrid decât unul diesel. La fel cum tendința românilor de la un an la altul este aceea de a cumpăra din ce în ce mai multe autoturisme electrice. Noi vedem aceste tendințe și în funcție de ele ne facem prognoza pentru anii viitori și ne stabilim și o anumită strategie. Așa cum am anunțat în trecut, este corect față de industrie să spunem că ne propunem să diminuăm din ce în ce mai mult programul Rabla clasic și toate acele sume să le mutăm într-o proporție care să crească anual către programele care vor finanța achiziția de autoturisme electrice. Dacă tot discutăm despre calitatea aerului, nu de mult timp am anunțat începerea unui program care va finanța microbuze electrice pentru transportul elevilor. Avem și acolo încă 300 de milioane de lei pe care îi vom investi în achiziția de astfel de microbuze, care până la urmă vor îndeplini un dublu rol. Pe de o parte, vor înverzi, vor ecologiza modul de transport și pe de altă parte, vor asigura accesul mai ușor al copiilor către școală și înapoi acasă, lucru care nu poate fi decât în beneficiul școlarilor.
Income: Așa cum ați spus, suma alocată programului Rabla plus este generoasă. Pentru că vorbeați de această modificare a programului Rabla, aveți de gând totuși o diminuare a acestui cuantum pentru a beneficia cât mai mulți români?
M.F.: Dacă ne referim la valoarea voucherului, este foarte adevărat că ea ar trebui să fie corelată cumva cu valoarea medie a unui autoturism. Inițial, când s-a stabilit această valoare foarte ridicată, costul autoturismelor electrice era unul foarte mare. Astăzi observăm o diminuare a valorii medii a unui autoturism electric și probabil că după ce vom consulta foarte bine piața, după ce vom consulta foarte bine producătorii și importatorii români, vom putea să luăm decizia de a bugeta corespunzător acest program. Ceea ce pot să spun astăzi este că valoarea programului va crește în fiecare an. Dacă anul acesta ea a fost de 780 de milioane, cu siguranță anul viitor va fi și mai mare. Vă imaginați că scopul ministerului este acela de a aduce pe stradă cât mai multe autoturisme de acei bani. Cu alte cuvinte, valoarea mai mică a unui voucher ar putea să însemne mai multe autoturisme, dar nu întotdeauna, pentru că dacă voucher-ul nu e suficient de mare, ne trezim că românii fac altceva cu banii respectivi. Deci trebuie găsit acel punct optim în care, pe de o parte să fie și românii mulțumiți și pe de altă parte să ne facem și noi treaba la Ministerul Mediului. Adică să diminuăm poluarea provenită din trafic.
Income: Ați vorbit de Casa Verde Fotovoltaice. În ce stadiu este programul pentru 2023?
M.F.: Este într-un stadiu avansat, în sensul în care toate fondurile au fost epuizate. Din nou, vorbim de un buget-record – 1,75 – aproape 2 miliarde de lei. A existat un apetit formidabil al românilor pentru acest program și, pe bună dreptate, cine nu și-ar dori să aibă facturi la electricitate mai mici în fiecare lună, participând totodată activ la un mediu mai curat. Pentru că fiecare kilowatt produs cu panouri fotovoltaice individual înseamnă un kilowatt mai puțin produs pe undeva prin vreo termocentrală, fie folosind gaze naturale, folosind alte tipuri de combustibil fosil. Urmează foarte repede să se publice lista instalatorilor pe site-ul AFM, pentru ca fiecare român, fiecare beneficiar care a aplicat deja să poată să aleagă. Am îmbunătățit programul din acest punct de vedere și speranța mea este să le avem cât mai rapid instalate, nu doar pe hârtie, ci să producă energie verde și românii să devină prosumatori. Faptul că procedura se desfășoară exclusiv online, faptul că românii încarcă într-o aplicație informatică toate documentele necesare și inclusiv relația contractuală cu instalatorul va fi una care se va desfășura exclusiv online, este un lucru care nu poate decât să mă bucure, pentru că mediul și digitalizarea sunt două priorități ale actualei guvernări în viitor. Pe de o parte, ne dorim să mărim sumele de bani pe care să le investim în energie regenerabilă, în instalarea de panouri fotovoltaice – și acesta este un angajament pe care mi-l pot lua – și, în același timp, ne dorim să mai facem încă un pas, să vedem în ce măsură putem să finanțăm capacități de stocare locală, pentru că în acest fel românii ar putea fi și mai eficienți din punct de vedere al modului în care își gestionează propria energie produsă. La fel cum îmi doresc foarte mult să putem finanța pompe de căldură care să ajute pe perioada iernii la încălzirea locuinței sau pe în perioada sezonului cald să ajute la răcirea locuinței, la să fie ca un aer condiționat, folosind, bineînțeles, energia produsă cu ajutorul panourilor solare. Este un pas înainte, consider eu, și până la urmă nu doar că vor avea facturi mai mici, dar vor beneficia și de un anumit grad de confort termic folosindu-se de programe care au fost deja finanțate pentru panourile fotovoltaice. Când mă refer la cele două tipuri de posibile finanțări, respectiv acumulatori și pompe de căldură, mă refer nu doar la noi aplicanți, dar mă refer și la toate acele persoane care în trecut au instalat deja panouri fotovoltaice, fie prin Fondul de Mediu, fie prin alte surse de finanțare proprii și care totuși să poată beneficia, să mai adauge anumite instalații care să le facă până la urmă viața mai confortabilă.
Income: Acest program ar urma să înceapă de anul viitor?
M.F.: Sigur, nu poate decât de anul viitor să înceapă, însă acum suntem la stadiul la care avem foarte multe discuții de ordin tehnic să vedem ce procent putem finanța și ce cuantum putem finanța.
Income: Am intrat în linie dreaptă cu Sistemul garanție-returnare. Va intra in vigoare, așa cum a fost anunțat, la 30 noiembrie?
M.F.: Fără îndoială că va intra în vigoare, este lucrul pe care îl spun încă de la începutul acestui mandat. Este lucrul pe care îl spuneam și în urmă cu trei ani, atunci când am scris primele rânduri din hotărârea de guvern care a stat la baza înființării Sistemului garanție-returnare. Este, fără îndoială, proiectul meu de suflet, un proiect nou 100% și un proiect care va începe la 30 noiembrie anul acesta. Este adevărat că de-a lungul timpului au existat nenumărate solicitări de a nu-l mai face, de a-l mai amâna puțin, pentru că pentru unii e o bătaie de cap. În situația în care în România acele materiale reciclabile ajung ori pe albiile cursurilor de apă, ori în Deltă, ori în Marea Neagră, ori, în cel mai bun caz, la groapa de gunoi, acolo unde nu e locul lor, trebuie să înțeleagă și comercianții, și marii comercianți, mai ales, că au o responsabilitate pentru că ei pun pe piață toate acele băuturi. Trebuie să înțeleagă și cetățenii că au o responsabilitate. Trebuie să înțeleagă și autoritățile publice locale că au responsabilități. Este un întreg șir de lucruri pe care fiecare dintre noi va trebui să îl facem și care va aduce România de la 12-14%, cât avem astăzi colectare separată pe deșeurile de ambalaje, la 90%, poate și mai mult, dacă ne uităm la exemplul Germaniei. Pornesc de la 96% cea mai slabă fracție, și ajung la 98% pentru pentru PET, spre exemplu. Noi nici nu putem visa la astfel de de cifre, însă eu sunt convins că odată ce sistemul garanție-returnare va începe și va începe și din momentul în care voi pune primul PET din România într-un într-un aparat din acela automat sau poate la un punct de colectare manuală, că o să avem și multe astfel de situații, și din momentul în care vor începe să lucreze fabricile de reciclare așa cum trebuie – nu cum o fac astăzi importând PET de pe cealaltă jumătate a globului pământesc -, din acel moment sunt convins că vom avea și un mediu mai curat, vom avea și locuri de muncă mai bune și mai bine plătite, vom avea și mai puține resurse consumate, pentru că una e să faci sticlă din materii prime virgine, din cuarț, din nisip și alta e să faci sticlă retopind deșeuri din același material.
Income: Cum funcționează Sistemul garanție-returnare? Sticlele sau PET-urile vechi pot fi valorificate?
M.F.: Sistemul garanție-returnare va fi pentru orice ambalaj de băuturi între 100 ml și 3 litri care va face parte din sistem, adică pentru care un cetățean va plăti atunci când achiziționează de la un magazin o astfel de băutură, și garanția. Dacă o sticlă cu apă costă 3 lei, el va plăti 3 lei și garanția de 0,50 lei, pe care o recuperează imediat ce returnează la orice punct de colectare bidonul respectiv. Dacă discutăm despre recipiente vechi, recipiente care n-au făcut parte din sistemul garanție-returnare și pentru care nu a plătit nimeni nicio astfel de garanție, bineînțeles că pentru acele recipiente istorice sistemul nu va plăti.
Income: Ați anunțat că va fi disponibilă o finanțare de 1,2 miliarde de euro prin PNRR pentru sistemul de management al deșeurilor. Este o sumă uriașă. Cum vor fi cheltuiți acești bani?
M.F.: Sunt foarte mulți bani investiți deja în tot ceea ce presupune managementul integrat al deșeurilor în România. Acum facem un pas în față prin PNRR – 1,2 miliarde de euro vor ajunge din nou în sisteme de management și vom asigura investiții complementare. Banii se vor duce cu precădere către centre pentru aport voluntar de deșeuri. Săptămâna trecută am participat la o ședință împreună cu alți 13 potențiali beneficiari din 13 județe din România, la care se adaugă și municipiul București, și am discutat niște detalii tehnice despre modul în care vom gestiona acele centre de deșeuri cu aport voluntar acolo. De exemplu, românii pot să aducă cu propria mașină deșeuri voluminoase. Trebuie să scapi de o canapea veche sau de o saltea veche, de un frigider, de deșeuri de echipamente electrice sau strici în casă, schimbi faianța și ai câțiva saci cu moloz. În momentul în care vom avea în funcțiune acele centre pentru aport voluntar, vei putea merge la un punct stabilit, de obicei la marginea orașului, unde să poți să te debarasezi de toate acele lucruri pe care în mod obișnuit salubristul nu ți le ia.
Investim foarte mult în astfel de centre, investim foarte mult în insule digitalizate. Sunt acele acele puncte de colectare unde ai diferite fracții și unde nu există mizerie, pentru că accesul e unul care e făcut de-o manieră în care să nu atingi prea multe, fie prin acționarea unei pedale, fie folosind un card. Te duci și te loghezi, după care pe fiecare fracție poți depozita deșeuri. Asta înseamnă că în acel moment sistemul de management știe că persoana X duce gunoiul, dar mai știe un lucru: că a depozitat atât de mult menajer, a depozitat atât de mult plastic, a depozitat atât de mult carton sau sticlă și din acel moment putem trage niște concluzii. Și atunci s-ar putea institui un sistem de plată a taxei de salubritate prin care să putem spune persoanei X: tu n-ai dus în anul acesta niciun kilogram de PET, niciun kilogram de hârtie, niciun kilogram de sticlă, ceea ce înseamnă că ai dus în amestec, în sacul de deșeu rezidual. Ceea ce înseamnă că ai o taxă de salubritate mai mare decât are un alt cetățean care s-a conformat. Acolo vom ajunge. Insulele digitale sunt pe SEAP, e o chestie de zile sau de săptămâni până când vom desemna ofertanții câștigători și până când vom începe să le implementăm. Cu alte cuvinte, deși pare ușor fantastică toată această procedură, ea se va întâmpla mai repede decât se așteaptă unii.
